resursă naturală complexă românească post-sovietic de dezvoltare „nesustenabile“
Kliuev Nikolay Nikolaevici - Doctor în științe geografice, cercetător științific coordonator, studii experimentale de laborator geosisteme Institutul de Geografie, Academia Rusă de Științe.
Resursele naturale pentru România - un fel de „bagheta magica“. care asigură supraviețuirea și chiar de dezvoltare într-o criză permanentă a ultimelor decenii. Cu toate acestea, acest lucru este un foarte „instabil“ de dezvoltare.
După un declin semnificativ 90 de extracție a resurselor minerale neregenerabile din România a atins aproape nivelul Sovietului, iar pentru unele elemente și a depășit-l. Excepție - producerea de materiale nemetalice scăzut de 2 ori (figura 1.). Motivul - prăbușirea industriale, de transport și de locuințe, pentru industria materialelor de construcții operează pe piața internă. În schimb, producția de resurse energetice, minereuri de metale feroase și neferoase, materii prime chimice este în mare măsură orientate spre export, care determină poziția România ca depozit de materii prime din lume, „stație de benzină“ și „camera cazanului“.
România - cel mai mare exportator mondial de gaze naturale și la nivel de gazificare, de exemplu, (producerea de gaze și regiunea gazoeksportiruyuschego) Zona Sahalin este de 9%, această cifră este mult mai mică decât în zonele rurale. Acesta a exportat în străinătate la 90% produs în aluminiu țară, cupru, nichel, zinc, cu o scădere puternică a consumului intern de metalurgia neferoasă, care înnobilează economia, făcând structura mai progresivă.
Tabel. 1. Extracția și exportul de petrol, gaze, cărbune și minereu de fier din România [3]
Pe fondul exploatării tot mai mare a subsolului filialei românești a economiei, bazată pe resurse regenerabile, producția redusă (fig. 2). Este util să se amintească faptul că „dezvoltarea durabilă“ înseamnă înlocuirea treptată a resurselor naturale neregenerabile, regenerabile. Este clar că această problemă nu poate fi rezolvată peste noapte. Este dificil, cu toate acestea, se bazează pe soluția sa, în cazul în care unul este să se deplaseze în direcția opusă.
Prime model de materiale de export al economiei românești este stabilită pentru noi investiții. Dincolo de Urali la nivelul de concentrare a activității deosebite privind exportul de Tyumen Region, Kuzbass, Sahalin, Teritoriul Krasnoyarsk.
Agricultură, bazată pe resurse regenerabile (în cazul în care utilizarea rațională) se dezvoltă în România, din păcate, dăunător mediului [5]. A existat o schimbare structurală în direcția de cultură. În anii 1980, culturi au prevalat doar câteva regiuni sud-vestice, acum domină deja în regiunile de mijloc din România. Ca urmare, este rupt și armonie între creșterea animalelor. Reducerea multiple de îngrășământ pe câmpurile româno - o consecință a scăderii numărului de animale. Datorită căderii abrupte a șeptelului a crescut brusc importurile de produse alimentare - Tabelul 3.
Tabel. 3. Import Romania produse alimentare [6].
Există un lanț de producție originală: exporturile românești de îngrășăminte minerale (nutriente simple) - producția de peste mări de carne și lapte (nutritiv complex) - importul lor în România. Acest lanț poate fi cu greu considerată includerea „rațională“ în diviziunea internațională a muncii.
Producția în agricultură este redusă mult mai puțin decât resursele utilizate - suprafața cultivată, îngrășăminte, echipamente, numărul de bovine. Pe unitatea de producție se consumă mai puține resurse. Această "pseudo-intensificare." creșterea producției nu se realizează în detrimentul utilizării noilor tehnologii, alegerea tehnologiei, precum și din cauza exploatării intense a resurselor funciare, „mananca departe“, a fertilității solului, precum și înăsprirea forței de muncă, în special în epoca forței de muncă de pre-industriale - puterea musculară a omului în ferme private ale populației.
După cum vom vedea în nasheyprirodno-resursnoyderzhave tendințe negative în creștere, care, cu toate acestea, nu poate fi considerat rezultatul unui proiect de „anti-România“. Procesele de degradare vprirodno-resursnoysfere - o consecință a lipsei proiectului de elita românească un viitor dorit, strategia de dezvoltare a țării. Rușinat mușamalizat întrebarea - ce construim de fapt, ce fel? În aceste condiții, cea mai rea parte a structurilor de guvernare de a urmări cu succes interesele egoiste, care nu implică obiectiv pe distanțe lungi, de îngrijire a puilor, natura, factorii de mediu. Viitorul poate fi prezis cu încredere toate aceeași derivă laxe. Dacă noi nu știm unde suntem navighează, fără vânt este favorabil.
[1] Studiul a fost realizat în cadrul Programului DES RAS № 12, proiectul 2.1.