Principiul votului universal

Principiile fundamentale ale legii electorale și a procesului sunt vot universal și egal directe prin vot secret.

Principiul mijloacelor sufragiu universal, este dreptul de a alege și de a fi ales are fiecare cetățean adult. Astfel, bazele comune de achiziționare de vot activ și pasiv să fie naționalitate și vârstă. Nu au drept de vot cetățenilor găsit incompetent de către o instanță, precum și cetățeni păstrate în locurile de privare de libertate printr-o hotărâre judecătorească (art. 32 din Constituție).

Termenul „universal“ este în mare măsură condiționată, deoarece prevederea legii electorale, în special în sistemul pasiv, limitat de calificări electorale. Legile federale și regionale alegerilor reflectă următoarele calificări vot pasiv:

1) limita de vârstă este necesitatea de a avansa o anumită vârstă pentru a putea înregistra un candidat la alegeri. Astfel, deputatul Dumei de Stat poate deveni un cetățean care a împlinit 21 de ani. PrezidentomRumyniya- 35 de ani. Legile unor entități românești conțin și pentru a limita vârsta maximă - sufragiul privat persoanele pasive, care au ajuns la o anumită vârstă (de obicei 60-65 ani);

2) Cerința de rezidență presupune o cerință de ședere într-o anumită zonă pentru o anumită perioadă de timp. Deci, PrezidentomRumyniyamazhet deveni cetățean, rezident în România, cel puțin 10 ani (art. 81 din Constituție). Legislația electorală regională conține cerințe diferite modificări de rezidență asociate diferitelor date necesare șederii, precum și cu cerințele din cele mai vii (în mare măsură cazare permanentă, neprizyvnoe);

3) calificarea cetățeniei republicane se stabilește în republicile ca parte din România. Singurul candidat cetățean român poate fi înregistrat, care este, de asemenea, un cetățean al acestei țări. Trebuie remarcat faptul că acest tip de calificare sunt contrare principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor români asupra întregului teritoriu și principiul unei singure naționalități;

4) cerința limbii este de a cere cunoașterea limbii de stat a Federației, în cazul în care, împreună cu statul român și este limba de naționalitatea titular al Republicii ca parte din România. Aceste calificări sunt stabilite în Adygeya, Bashkortostan, Mari El, și celelalte republici;

5) calificare de învățământ prevede un candidat pentru o funcție publică în învățământul superior (cu sediul în Khabarovsk, Samara Region);

6) convingere cerință instalată în legislația Republicii Sakha (Yakutia) - adjunct al Adunării Naționale nu poate fi în afara cetățenilor brane care au antecedente penale, cu excepția cazului în care este retrasă sau anulată în modul prescris;

7) calificare ediție anterioară înseamnă că nu poate fi aleasă o persoană care, imediat înainte de alegeri să dețină funcțiile elective pentru mai multe mandate. Astfel, n. 3, v. 81 KonstitutsiiRumyniyazakreplyaet că una și aceeași persoană nu poate deține poziția PrezidentaRumyniyabolee doi termeni consecutivi.

Trebuie remarcat faptul că Legea federală „Cu privire la garanțiile fundamentale ale drepturilor electorale și dreptul de a participa la referendum cetățenilor din România“ stabilește în mod clar limitele restricțiilor de vot activ și de pasiv. În conformitate cu art. 4 din Legea supune legilor din România prevede furnizarea de vot activ la alegerile pentru organele puterii de stat de subiecți ai autorităților române și a autonomiei locale tuturor cetățenilor din România, permanent sau reședința pe teritoriul entității sau a municipiului română. Limitările sufragiului pasiv în legislația entităților România poate fi asociată numai cu limita de vârstă. Aceasta stabilește vârsta minimă a candidatului nu trebuie să depășească '21 alegerile pentru (reprezentative) organele legislative ale puterii de stat a subiecților din România și autoritățile locale și 30 de ani - în alegerile din autoritatea executivă a subiectului România. Stabilirea cerințelor de rezidență pentru a restricționa vot pasiv nu este permisă.

Dreptul de vot aparține drepturilor politice, care sunt de obicei disponibile numai cetățenilor. Cu toate acestea, în diferite țări, în cazurile stabilite de lege posibilitatea de a se bucura de dreptul de vot este dat străinilor. În România, în conformitate cu Legea federală „Cu privire la garanțiile fundamentale ale drepturilor electorale și dreptul de a participa la cetățenii referendumului din România“ (pag. 8 Art. 4, alin. 4, art. 18), străinii pot lua parte la alegeri în anumite condiții. Legea a stabilit că, în conformitate cu tratatele internaționale din România și legile federale corespunzătoare, legile entităților române, cetățenilor străini care locuiesc permanent pe teritoriul municipiului, au dreptul de a alege și de a fi ales autorităților locale în aceleași condiții ca și cetățenii din România.

Principiul vot direct înseamnă că votul, ceea ce a dus la alegerea devine o persoană pentru o funcție publică, alegătorii iau parte a teritoriului. Opusul alegeri directe sunt alegeri indirecte, atunci când o persoană este aleasă sau într-o autoritate de stat (municipale), sau primii alegători aleg alegători, iar apoi la alegătorii votează direct candidații.

Principiul votului egal înseamnă că cetățenii participă la alegeri pe picior de egalitate. Fiecare alegător are un singur vot atunci când votează. Acest lucru este asigurat prin faptul că alegătorul poate fi inclus în lista electorală doar într-o singură secție de votare și el a fost doar un singur vot poate fi eliberat. Principiul votului egal include, de asemenea, necesitatea de a se asigura că vocea fiecărui alegător are aceeași „greutate“. Acest lucru se realizează prin formarea unui număr egal de alegători pe circumscripțiile electorale pentru alegerea deputaților autorităților legislative (reprezentative). În ceea ce privește sufragiu pasiv, principiul egalității înseamnă șanse egale pentru înregistrarea candidaților, egalitatea de statut a candidaților înregistrați, aceeași cantitate maximă de fonduri electorale, capitaluri proprii în timpul campaniei electorale.

Principiul votului secret implică inadmisibilitatea oricărui control asupra voinței cetățeanului. Opusul unui secret este votare deschisă, atunci când alegator va deveni cunoscută publicului larg. Principiul votului secret este cel mai democratic și asigurat prin faptul că alegătorul este prevăzut cabine de vot, iar buletinul de vot nu este numerotat (sau marcate în alt mod, care să permită determinarea identității alegătorului la un anumit vot).

Unul dintre principiile dreptului de vot este participarea liberă și voluntară la alegeri. Nimeni nu are dreptul de a influența un cetățean să-l oblige să participe sau să nu participe la alegeri, precum și să aibă un impact asupra voinței sale. Opusul acestui principiu este așa-numitul „vot obligatoriu“, adică, obligația sub amenințarea unei pedepse amenda sau alta pentru a participa la alegeri, stabilite în legislația unor țări (de exemplu, Australia, Belgia, Turcia).

acte juridice internaționale în vigoare pe teritoriul România, să consolideze principiile cum ar fi alegerile autentice periodice gratuite. Principiul alegerilor libere este participarea voluntară rupt presupune că libertatea de alegere a alegătorului de la vot. Acesta oferă o alternativă alegeri, precum și toate de stat constituțional democratic este construit, în cazul în care libertatea individului este stabilită ca fiind cea mai mare valoare, să recunoască și să respecte dreptul la libertatea de întrunire și de asociere, libertatea de gândire și de exprimare și de informare. Frecvența alegerilor - cel mai important principiu, ceea ce înseamnă că organele alese să își exercite competențele într-o anumită perioadă, după care trebuie neapărat să fie noi alegeri. Legea federală privind garanțiile fundamentale stabilește durata maximă a mandatului organelor alese și persoanelor - cinci ani. Modificarea mandatului organelor existente nu este permisă. Principiile alegerilor autentice și reale necesită identificarea și punerea în aplicare a voinței liber exprimate a poporului prin consolidarea legislativă a acestei tehnologii a alegerilor, care nu ar fi permis să denatureze voința alegătorilor.