legea municipal ca o știință resurse - Manual de cercetare

§ 3. Surse de drept municipale.

Surse de drept municipale sunt:

1. Constituția România, care a consacrat administrația locală ca fiind unul dintre fundamentele sistemului constituțional, și a constatat că autoritățile locale nu sunt incluse în sistemul autorităților publice (art. 12).

Reglementarea juridică a autonomiei locale în România Constituția este dedicată Ch. 8 "Local Government" (punctul 130 - .. 133). Pe baza normelor constituționale se poate defini următorii parametri ai spațiului juridic al administrației publice locale:

populația municipiului decide în mod independent cu privire la chestiuni de importanță locală;

baza economică a administrației publice locale este proprietate publică, dreptul și sarcina de proprietate, utilizarea și eliminarea populației aparține municipalității;

Sistemul administrației publice locale include instituțiile democrației directe și reprezentative, sistemul de auto-guvernare locală, prin reprezentanții lor aleși organisme nu este epuizată, și include alte autorități (executive și administrative, de monitorizare, etc.);

autonomiei locale se desfășoară în localitățile urbane și rurale și în alte teritorii, luând în considerare tradițiile locale istorice și de altă natură; modificarea limitelor acestor zone este permisă numai pe baza opiniilor comunităților locale în cauză;

guvernele locale au o autoritate independentă pentru a aborda problemele locale (de gestionare a proprietății municipale, formarea, aprobarea și executarea bugetului local, să stabilească impozite și taxe locale, a protecției ordinii publice, etc.) și pot fi învestite prin lege cu anumite puteri de stat și de a primi necesare pentru a le pune în aplicare resurse materiale și financiare;

autonomiei locale este garantat dreptul la apărare;

autonomiei locale garantate de compensare pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a deciziilor luate de autoritățile publice;

Se interzice restrângerea drepturilor autonomiei locale stabilite de Constituția România și legile federale.

2. Legislația federală. Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“, stabilește principiile juridice, teritoriale, organizatorice și economice generale ale autonomiei locale și determină garanțiile de stat pentru punerea sa în aplicare.

Această lege federală definește temeiul juridic al autonomiei locale, care sunt: ​​Constituția română, legile constituționale federale, legile federale și în conformitate cu acestea alte acte normative din România (decrete și ordine ale Președintelui România, decizii și ordine ale Guvernului, alte acte normative ale organelor federale executive), constituții (charter), legi și alte acte normative ale subiecților Federației, statutele municipalităților, deciziile adoptate Tide în adunările cetățenilor și referendumuri locale, precum și alte acte juridice municipale.

Specificarea cadrului legal al activităților administrației locale în diferite domenii ale societății și starea vieții este determinată de alte legi din România și legile federale, cum ar fi:

„Garanții Pe baza drepturilor electorale și dreptul de a participa la referendum cetățenilor din România“, „Cu privire la asigurarea drepturilor constituționale ale cetățenilor români să aleagă și să fie aleși în organele autonomiei locale“;

„Cu privire la recurs împotriva acțiunilor și deciziilor de încălcare a drepturilor și libertăților cetățenilor“;

„Cu privire la bazele serviciului municipale din România„;

Codul bugetului România, Codul Fiscal al România; Codul Familiei din România;

Urban Codul Planificarea România, Codul civil român,

„Cu privire la privatizarea proprietății de stat și municipale în România“, „Pe baza reglementării tarifare a organizațiilor de utilitate“;

„Pe de telecomunicații“, „Cu privire la comunicarea poștală“;

„Cu privire la Educație“, „Elementele fundamentale ale legislației culturale românești“, „Bazele legislației România cu privire la protecția sănătății cetățenilor“;

„Cu privire la producție și consum de deșeuri“, „privind protecția mediului“;

„Pe miliția“, „Cu privire la principiile de prevenire a delincvenței juvenile și neglijare“.

Președintele României decrete, reglementările guvernamentale și alte acte legislative de reglementare ale organelor executive federale, de regulă, detaliază competențele organelor autonomiei locale în diferitele sfere de activitate ale municipalităților. De o importanță deosebită aici sunt actele care reglementează cadrul instituțional pentru a sprijini dezvoltarea administrației publice locale din România ( „Congresul Educației Municipal“), aprobarea programului de sprijin de stat a autonomiei locale (în special dispozițiile principale ale politicii de stat în domeniul dezvoltării administrației publice locale din România) precum și decizia Guvernului România și alte agenții federale cu privire la dezvoltarea anumitor zone, închise entități administrativ-teritoriale, și altele.

Printre actele adoptate de organele federale ale puterii de stat sunt decizii judecătorești deosebit de relevante. Jurisprudența precedentului judiciar românesc nu este considerată în mod tradițional, o sursă de drept. În prezent, cu toate acestea, statutele și hotărârile Curții Constituționale a România joacă un rol important în reglementarea juridică a autonomiei locale în România. Cu ajutorul lor, rezolvate conflictele juridice în domeniul administrației publice locale ca urmare a adoptării de acte juridice normative care contravin Constituției România.

3. Constituția (statutele), legi și alte acte ale autorităților publice la subiecții din România. România este un stat federal, precum și în dezvoltarea rolului auto-suficient local semnificativ jucat de autoritățile publice ale Federației. Prin urmare, constituții (charter), legi și alte acte juridice ale entităților românești sunt, de asemenea, surse de drept municipale în România. Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“ este definită serie de probleme în domeniul administrației publice locale, reglementarea care legile Federației.

Printre actele juridice municipale ale autonomiei locale este de o importanță deosebită municipiului statut.

Carta, care este un fel de constituție municipală prezintă principalele prevederi privind organizarea și activitățile comunității locale. De regulă, carta formațiunii municipale conține nu doar norme privind organizarea administrației publice locale din localitățile respective, dar, de asemenea, lista principalelor acte ale administrației publice locale, care urmează să fie adoptate de către organul reprezentativ și șeful municipalității, precum și procedura pentru pregătirea și adoptarea unor astfel de acte, mecanismul de anulare a acestora.

5. Normele de drept internațional sunt, de asemenea, surse de drept municipale în România. Conform h. 4 linguri. 15 din Constituția România, principiile și normele dreptului internațional general recunoscute și tratatele internaționale la care România este parte integrantă a sistemului său juridic. În cazul în care un tratat internațional de România prevede alte reguli decât cele prevăzute de lege, regulile tratatului internațional. Trebuie remarcat faptul că în legislația românească este lipsită de criterii clare pentru ceea ce ar trebui să fie înțeles în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional general recunoscute.

asigurând dreptul și capacitatea reală a guvernelor locale de a reglementa parte importantă a treburilor publice și de a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor responsabilitate și în interesul populației locale;

principalele puteri ale autorităților locale sunt prevăzute de Constituție sau prin lege. Acest lucru nu ar trebui să împiedice furnizarea unor astfel de organisme, în conformitate cu legea anumitor competențe specifice;

autoritățile locale în limitele stabilite de lege, dispun de libertate deplină de a-și exercita inițiativa în ceea ce privește orice aspect care nu este exclusă din competența lor și nici nu sunt atribuite unei alte autorități;

exercitarea autorității de stat, de regulă, ar trebui să fie în primul rând responsabilitatea autorităților care se află cel mai aproape de cetățeni. Se transferă orice funcție la orice altă autoritate trebuie să se țină seama de amploarea și natura sarcinii și cerințele de eficiență și economie;

furnizate de guvernele locale competențe ar trebui să fie în mod normal, depline și exclusive. Ele nu pot fi în cauză sau limitate de către o altă centrală sau regională, decât în ​​limitele prevăzute de lege;

atunci când îi sunt delegate de către o autoritate centrală sau regională, autoritățile locale, în măsura în care este posibil, să li se permită libertatea de a adapta acțiunea lor la condițiile locale;

trebuie să se consulte cu autoritățile locale, în măsura în care este posibil, în timp util și adecvat mod în procesul de planificare și orice decizii care îi afectează în mod direct;

schimbarea frontierelor ale teritoriilor în care se auto-guvernare locală, este permis doar ținând cont de opinia comunităților locale în cauză, inclusiv prin intermediul unui referendum, în cazul în care acest lucru este permis de lege;

autoritățile locale ar trebui să poată, fără a aduce atingere mai multor dispoziții generale prevăzute de lege, pentru a stabili propriile lor structuri administrative interne, pe care intenționează să înființeze, astfel încât acestea sunt receptive la nevoile locale și de a asigura un management eficient;

statutul aleșilor locali trebuie să asigure libera exercitare a mandatului lor;

Orice control administrativ al autorităților locale pot fi efectuate numai într-o manieră și în cazurile prevăzute de Constituție sau de lege;

guvernele locale au dreptul, în cadrul politicii economice naționale, la resurse financiare proprii adecvate, care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor;

autoritățile locale au dreptul, în exercitarea competențelor lor, să coopereze în cadrul legii, pentru a forma consorții cu alte autorități locale în vederea îndeplinirii sarcinilor de interes comun;

autoritățile locale ar trebui să aibă dreptul la o protecție jurisdicțională pentru exercitarea liberă a competențelor și respectarea lor încorporate în constituția sau legislația națională principiile autonomiei locale.

legea municipal ca o știință resurse - Manual de cercetare

În Carta europeană a autonomiei locale, și conține, de asemenea, alte prevederi în domeniul administrației publice locale, cu care conformitatea este obligatorie pentru România.

Surse de disciplină științifică de drept municipale.

Surse de disciplină științifică de drept municipale sunt lucrări teoretice de oameni de știință români și străini în domeniul dreptului municipale, de cercetare istorică și juridică și alte activități care dezvoltă problemele teoretice și metodologice ale dezvoltării dreptului municipale, precum și ediții educaționale, științifice și metodice și educativ-metodice, capabile pentru a ajuta la studiul dreptului municipale în România. Primul este activitatea științifică de oameni de știință și figuri proeminente de circulație pământească a pre-revoluționară România. La fel de important ca o sursă de disciplină științifică de drept municipale lucrează la problemele administrației publice locale din perioada sovietică.

Sursele sunt disciplina științifică de drept municipale și acte juridice ca surse de drept municipale din industrie. După cum sa menționat mai sus, această Constituție română, legile constituționale federale, legile federale și în conformitate cu acestea alte acte normative din România (decrete și ordine ale Președintelui României, decizii și ordine ale Guvernului, alte acte normative ale autorităților executive federale) din Constituție ( charter), legi și alte acte normative ale subiecților Federației, statutele municipiilor, deciziile luate în cadrul întrunirilor cetățenilor și referendumuri locale, precum și alte municipale ravovye acte, normele de drept internațional.

În plus față de sursele de disciplină științifică de drept municipale se aplică la experiența practică a administrației publice locale. Pe baza studiului și generalizarea experienței produse de recomandările științifice pentru îmbunătățirea organizării și activităților administrației publice locale din România.

Evoluția disciplinei științifice de drept municipale în România.

drept municipal ca disciplină științifică este în prezent încă în procesul de formare a acesteia. În acest caz, problema de organizare și funcționare a puterii la nivel local sunt studiate de oamenii de știință pentru o perioadă foarte considerabilă. zone guvernamentale locale au fost studiate în pre-revoluționară România. La acea vreme, a fost publicat un număr mare de literatura științifică, social-politică pe rural și urban de auto-guvernare.

A se vedea. Bratus SN Subiectii de drept civil. M. 1950.

O mare contribuție la dezvoltarea organizației și a activităților autorităților sovietice locale făcute de cercetători precum I. Azovkin, SA Avakyan, GV Barabash AA Bezuglov, VI Vasiliev, RF Vasiliev, LA Grigoryan, A. Kim, OE Kutafin, AI Lukianov, AI Lepepshin, VA Perttsik, AJ Plum, NG Starovoytov, Y. Tikhomirov, YN Umansky, VI Fadeev, KF Sharamet și colab.

Prezentări pe bună dreptate