Conceptul și scopul sistemului judiciar
Judiciar. În conformitate cu principiul separării puterii în România funcționează o autoritate judiciară separată și independentă a reprezentat organisme agregate - nave de formare a sistemului judiciar din România.
Termenul „autoritate judiciară“ este folosit în mai multe sensuri. În primul rând, sistemul judiciar - este sistemul judiciar cu privire la punerea în aplicare a mandatelor lor. În al doilea rând, în cadrul sistemului judiciar este adesea înțeleasă ca totalitatea sistemului judiciar, sistemul judiciar. În al treilea rând, din punctul de vedere al principiului separației puterilor în stat, sistemul judiciar - este o ramură specifică a activității de stat, un set de funcții care pot fi rezolvate de către stat în soluționarea conflictelor juridice.
Astfel, scopul sistemului judiciar - pentru a rezolva diverse conflicte juridice între membrii societății, între om și stat. Sistemul judiciar are o serie de caracteristici inerente pe care o deosebesc de alte ramuri ale puterii în stat:
1) Puterea judecătorească se exercită de către organele de stat speciale - instanțele de judecată. Instanțele din România formează împreună sistemul de instanță;
2) autoritate judiciară conform h. 2 linguri. 118 din Constituție, se exercită prin proceduri constituționale, civile, administrative și penale;
3) autoritate judiciară se efectuează în conformitate cu forma de procedură bine stabilită (proces echitabil);
4) decizia sistemului judiciar nu poate fi revizuită de către agențiile de alte ramuri ale guvernului.
Domeniul de aplicare al autorității judiciare este compusă din două elemente principale (varianta de realizare a autorității judiciare):
1) justiție. care se referă la activitățile instanței să judece cauzele civile și penale și a cazurilor de infracțiuni administrative;
Un principiu fundamental al organizării sistemului judiciar este unitatea (art. 3 din Legea privind sistemul judiciar). Unitatea sistemyRumyniyaobespechivaetsya judiciare prin:
1) stabilirea sistemului judiciar românesc Legea KonstitutsieyRumyniyai privind sistemul judiciar;
2) respectarea tuturor instanțele federale și judecători de pace stabilite prin legi federale reguli de procedură legală;
3) aplicarea tuturor instanțelor Federației Ruse Constituția, legile constituționale federale, legile federale, principiile și normele dreptului internațional și tratatele internaționale din România, precum și constituțiile (charter) și alte legi ale Federației, în general, recunoscute;
4) recunoașterea obligatorie pe întreg teritoriul deciziilor judecătorești române au intrat în vigoare;
5) consolidarea legislativă a unității statutului judecătorilor;
6) finanțarea instanțelor federale și justiției păcii de la bugetul federal.
Sistemul judiciar din România este format din: instanțele federale; constituționale (charter) instanțe ale subiecților din România: magistrați români subiecți.
sistemul de tribunal federal este după cum urmează:
1) constituțional SudRumyniya- organ judiciar al controlului de constituționalitate, în mod independent și exercite puterea judecătorească prin proceduri constituționale;
a) cel mai înalt organism judiciar ridicat SudRumyniya- pe cauze civile, penale, administrative și alte sub jurisdicția instanțelor de jurisdicție generală. Curtea Supremă este instanța direct mai mare în raport cu instanțele supreme ale republici, alte instanțe ale Federației, instanțele militare;
b) Instanțele supreme ale republici, instanțele teritoriale și regionale, instanțele federale ale orașelor, instanțe ale regiunii autonome și regiuni autonome. Aceste studii sunt o autoritate imediat mai mare în ceea ce privește judecătoriile relevante ale Federației;
c) Judecătoriile. Tribunalul districtual este instanța direct mai mare în raport cu magistrații, care acționează pe teritoriul districtului judiciar;
g) instanțele militare create de principiul teritorial în locul de desfășurare a trupelor și flote și exercite puterea judecătorească în forțele armate, formarea de organe, în cazul în care se stipulează serviciul militar;
d) Instanțele specializate pentru cauze civile și administrative. Aceste instanțe sunt stabilite prin modificarea și completarea Legii cu privire la sistemul judiciar;
a) Arbitrajul Suprem SudRumyniya- cel mai înalt organ judiciar de soluționare a litigiilor economice și alte cazuri considerate de către instanțele de arbitraj. stație de Înalta Curte de arbitraj este următorul nivel mai ridicat în ceea ce privește federale de arbitraj navele districtelor și vasele de arbitraj entități din România;
b) instanțele de arbitraj federale de raioane operează pe teritoriul districtelor judiciare. Tot România este împărțită în conformitate cu Legea Constituțională Federală „Cu privire la instanțele de arbitraj“ din 10 raioane. instanțele de arbitraj federale de raioane sunt nevrednici exemplu în ceea ce privește curțile de arbitraj ale subiecților din România;
c) arbitrajul terenuri de entități din România formate în fiecare Federația subiect și link-ul principal sunt sistem de nave de arbitraj.
Instanțele fac obiectul România:
1) constituțională (charter) instanță a subiectului Federației Ruse, care poate crea subektomRumyniyadlya examina conformitatea legilor obiectul unor acte de reglementare juridice ale autorităților publice supuse autorităților locale subektaRumyniyakonstitutsii (statut) din Federația Rusă a proiectului, precum și pentru interpretarea Constituției (statutul) al subiectului Federației Ruse. Decizia constituțională (charter) instanța a subiectului Federației Ruse, adoptate în cadrul competențelor sale nu pot fi revizuite de către o altă instanță;
2) Judecătorii de pace să judece cauze civile, administrative și penale, ca primă instanță.
Bazele constituționale ale statutului judecătorilor din România
1. Judecătorii sunt persoane abilitate prin Constituția România și Legea Constituțională Federală „Cu privire la statutul de autoritate judecătorilor să facă dreptate și îndeplinirea sarcinilor lor într-un mod profesionist.
2. Judecătorul, având o experiență de muncă în calitate de judecător timp de cel puțin zece ani și care este retras, este considerat a fi un judecător onorific. Acesta poate fi adus în fața justiției ca judecător în punerea în aplicare a procedurii stabilite prin lege federală.
1. Procedura abilitează Președintele Curții Constituționale a România, adjunctul său și alți judecători ai Curții Constituționale a stabilit România de Legea Constituțională Federală „Cu privire la Curtea Constituțională a România.“
2. Procedura abilitează Președintele Curții Supreme de România, adjuncții săi și alți judecători ai Curții Supreme de România, Președinte al Arbitraj Curții Supreme de România, adjuncții săi și alți judecători ai Curții de Arbitraj Supreme de România, vicepreședinților, ceilalți judecători ai curților supreme de republici, instanțele teritoriale, regionale , orașe ale instanțelor federale semnificație, curți de regiuni autonome și zone autonome, judecătoriile, tribunalele militare, curțile de arbitraj federale de raioane, curți de arbitraj de apel, și curțile de arbitraj ale subiecților din România și instanțele de arbitraj de specialitate stabilite prin legea constituțională federală și legea federală privind statutul judecătorilor.
3. 3. președinții și vicepreședinții de instanțe menționate la punctul doi din prezentul articol, sunt numiți pentru un mandat de 6 ani. Una și aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte (vicepreședinte) al aceleiași instanțe de mai multe ori, dar nu mai mult de două mandate consecutive, cu excepția cazului în care se prevede altfel de legea constituțională federală relevantă.
4. 4. Procedura de abilitare a judecătorilor și mondiale, președinți substituenților alte judecătorii constituționali nave (autorizate) entităților România stabilite de legile și legile federale Romania subiecte.
5. 5. Selectarea candidaților pentru posturile de judecători pe bază de concurs.
Puterile judecătorilor federali nu se limitează la o anumită perioadă, cu excepția cazului în care se prevede altfel de Constituția română, legea constituțională federală și adoptate în conformitate cu acestea, legea federală privind statutul judecătorilor. Limita de vârstă a mandatului judecătorilor instanței federale - 70 de ani, cu excepția cazului în care se prevede altfel de legea constituțională federală relevantă.
1. Judecătorul este inamovibil. El nu poate fi numit (ales) la o altă poziție sau la o altă instanță, fără consimțământul său.
2. Competențele judecătorului se încheie sau suspendată printr-o decizie a consiliului de calificare a judecătorilor, cu excepția cazurilor de încetare funcției judiciare ca urmare a expirării mandatului lor sau a atinge vârsta maximă a unui judecător. Decizia consiliului de calificare al judecătorilor privind încetarea anticipată a competențelor judecătorilor pentru comiterea abaterilor disciplinare pot fi atacate la prezenta instanță disciplinară, în conformitate cu legea constituțională federală.
Judecătorul este inviolabil. Garanție inviolabilității judecătorilor stabilite prin lege federală.
35. Curtea Constituțională România: un loc în sistemul autorităților publice, componența, funcțiile și competențele
Curtea Constituțională din România - organ judiciar al controlului de constituționalitate, în mod independent și exercite puterea judecătorească prin proceduri constituționale.
Puterile, ordinea formării și activității Curții Constituționale a stabilit România prin Constituția România și Legea Constituțională Federală „Cu privire la Curtea Constituțională a România.“
Pentru a proteja ordinea constituțională, drepturile și libertățile omului și cetățeanului, regula din Constituția România și efectul direct pe întreg teritoriul România, Curtea Constituțională a România fundamentale:
1) decide cu privire la cazurile în conformitate cu Constituția România:
a) legile federale, actele normative ale Președintelui România, Consiliul Federației, Dumei de Stat, Guvernul România;
b) constituțiile republicilor, carte, precum și legile și alte acte normative ale entităților românești, publicate pe probleme legate de comportamentul autorităților publice din România și competența comună a autorităților publice din România și autoritățile publice din România de subiecți;
c) contracte între autoritățile publice și autoritățile publice din România România subiecții contracte între autoritățile publice entitățile din România;
g) nu intră în vigoare acorduri internaționale România;
2) soluționează litigiile privind competența:
a) între organele federale ale puterii de stat;
b) între autoritățile publice din România și autoritățile statului român de subiecți;
c) între cele mai mari organisme de stat entități din România;
3) plângeri cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor, controlul constituționalității legii aplicate într-un caz particular;
3.1) la cererea navelor se verifică să fie aplicate de către instanța corespunzătoare într-un caz particular;
4) interpretează Constituția română;
5) stabilește dacă conformitatea cu ordinea stabilită a Președintelui România, aducând acuzații de trădare sau alte infracțiuni grave;
6) acționează ca o inițiativă legislativă cu privire la aspectele aflate sub jurisdicția lor;
7) să îndeplinească alte funcții prevăzute pentru al contractului România Constituția Federate și Drept constituțional federal; Se pot bucura de asemenea, drepturile acordate l încheiate în conformitate cu articolul 11 din Constituția acordurilor României cu privire la delimitarea competențelor între autoritățile publice din România și autoritățile publice ale actorilor români, în cazul în care aceste drepturi nu sunt contrare naturii sale juridice, și destin ca organ judiciar al controlului de constituționalitate .
Curtea Constituțională din România decide doar chestiuni de drept.
Curtea Constituțională a România în implementarea procedurilor juridice de natură constituțională se abține de la stabilirea și cercetarea circumstanțelor reale în toate cazurile în care este în competența altor instanțe sau a altor organisme.
În activitatea sa internă a Curții Constituționale a România adoptă Regulamentul Curții Constituționale a România.
Curtea Constituțională a România este format din nouăsprezece judecători numiți în postul de către Consiliul Federației, la propunerea Președintelui România.
Curtea Constituțională a România are dreptul de a opera în prezența în componența sa cel puțin trei pătrimi din numărul total de judecători.
Competențele Curții Constituționale din România nu este limitată la o anumită perioadă.
Principiile de bază ale Curții Constituționale a activităților României sunt independența, colegialitate, transparența, competitivitatea și egalitatea părților.
Deciziile Curții Constituționale a României sunt obligatorii pe întreg teritoriul România pentru toți reprezentative, executive și organele judiciare ale puterii de stat, auto-guvernare organisme, întreprinderi, instituții, organizații, funcționari, cetățeni locali și asociații ale acestora.
Curtea Constituțională a România este independentă organizatoric, financiar și logistic de către orice alt organism. Finanțarea Curții Constituționale din România a făcut în detrimentul bugetului federal și permite exercitarea independentă a procedurii judiciare constituționale în integralitatea lor. Bugetul federal prevede anual articol separat necesare pentru activitatea Curții Constituționale a România înseamnă că Curtea Constituțională a România dispune de propriile sale. Costurile estimate ale Curții Constituționale a România nu poate fi redusă în comparație cu anul fiscal precedent.
Curtea Constituțională a România în mod independent și oferă informații și a personalului de sprijin al activităților sale.
Proprietatea necesară Curții Constituționale a România să își desfășoare activitățile și în managementul operațional este proprietatea federală. Curtea Constituțională a România poate conferi dreptul de gestionare operațională a activelor unităților structurale, care fac parte din personalul său.