Serebrennikov - limba ca un fenomen social
BA Serebrennikov
Limbajul ca fenomen social
(Lingvistică generală sub formă de existență, funcția, istoria limbii - .. M., 1970. - P. 417-450)
SPECIFICAłII societății Limba SERVICIU
De multe ori puteți auzi că cea mai importantă caracteristică, care permite să atribuie limbii în categoria fenomenelor sociale, este capacitatea sa de a servi societatea. Dar limba servește societatea nu ca servind sa toate celelalte fenomene sociale (bază, suprastructura, ideologia, și așa mai departe. D.). O declarație a faptului că limbajul servește societatea, nu este ea însăși un criteriu decisiv pentru clasificarea limbii în categoria fenomenelor sociale. Serviti societatea poate chiar mașini și fenomene individuale ale naturii puse în slujba omului. De exemplu, forța de cădere de apă conduce o turbină de apă, iar în unele măsură servește societate. Întreaga problemă este, modul în care limbajul servește societății și în măsura în care el servește. Multe fenomene sociale servi societatea doar într-un anumit sens. Caracteristicile specifice ale bazei constă în faptul că aceasta servește societatea punct de vedere economic. Caracteristicile specifice ale suprastructurii constă în faptul că acesta servește societatea de idei politice, juridice, estetice și altele și creează pentru societate standarde mondiale corespunzătoare. Caracteristica cea mai remarcabilă a limbii, el aduce la alte fenomene sociale și, în același timp radical îl deosebește de ei, este faptul că limba servește societatea în absolut toate sferele de activitate umană. Din acest motiv, limba nu poate fi identificată cu oricare dintre celelalte fenomene sociale. El nu este nici o formă de cultură sau a ideologiei unei anumite clase sau add-in sensul cel mai larg al cuvântului. Această caracteristică a limbii este derivată în întregime din particularitățile funcției sale principale - să fie un mijloc de comunicare. (A se vedea. Cap. „Cu privire la problema esenței limbajului“).
Exprimarea Limba CONȘTIINȚA PUBLIC
DEPENDENȚA LIMBII STATULUI SOCIETĂȚII
În caracterizarea limbii ca fenomen social ar trebui, de asemenea, să ia în considerare dependența sa de schimbări în starea societății umane. Cu toate acestea, ea are această proprietate, precum și alte fenomene care servesc societatea. De exemplu, aparatul reflectă, de asemenea, schimbările care au loc în societate. Acesta este în curs de unele modificări ca urmare a schimbării în starea societății umane și a suprastructurii. Cu toate acestea, toate aceste fenomene reflectă schimbări în starea societății numai într-un anumit sens. Limba este în măsură să reflecte o schimbare în societate în sens mai larg, în toate domeniile sale, care o diferențiază în mod semnificativ de toate celelalte fenomene sociale. Diferite studii de caz cu privire la impactul dezvoltării din partea mediului înconjurător limba limbii au fost descrise în capitolul „Limbajul ca fenomen în evoluție istoric.“ În acest capitol, este mai indicat să se concentreze asupra cauzelor schimbărilor în limbă, care sunt direct legate de schimbarea în starea societății, deoarece o schimbare de acest tip este mai bine caracterizează esența limbajului ca fenomen social.
Reflectate în limba schimbărilor demografice
Reflectarea diferențelor lingvistice în nivelurile de dezvoltare economică
Niveluri diferite de dezvoltare economică a anumitor zone ale țării poate fi un factor în unele cazuri de schimbare lingvistică. Din istoria formării limbilor literare au fost numeroase cazuri în care limba națională dezvoltate pe baza dialectul zona, cea mai dezvoltată cultural și economic. De exemplu, în Grecia antică, Attica dialectul pune bazele pentru mai târziu limba Koine obschegrecheskih. Latină a fost inițial dialectul din provincia Latium dialect provincia Ile de France au stat la baza limbii franceze, baza originală a limbii spaniole era dialectul castiliană, și așa mai departe D.. Trebuie remarcat faptul că acest factor sa dovedit a fi, în multe cazuri, eficientă în selectarea așa-numitului dialect de bază limbi literare popoarele din URSS. Deci, pe baza limbii literare Komi-Zyrjanka a mers vorbind prisyktyvkarsky, adiacent la centrul cultural - orașul Syktyvkar, în cadrul Bașchiră limbii literare zapadnobashkirskie format vorbind, adiacente la Ufa, etc. De la nivelul general de dezvoltare economică a țării sau a regiunii poate depinde de gradul de .. fragmentarea dialectală. Potrivit Gabelentz și Meyer, aproape fiecare sat de pe coasta Maclay (Noua Guinee) are propriul dialect; 200 dialecte [13] reprezintă mii de oameni Aboriginal australian. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă a industriei, apariția unor noi centre industriale, comunități industriale și m. P. duce la o scădere în dialectul fracționată. De exemplu, recuperarea puternică a industriei și agriculturii în Uniunea Sovietică, ca urmare a creșterii cererii de forță de muncă, creșterea mobilității populației, ceea ce duce la un bine-cunoscut caracteristici locale de nivelare dialect.
Impactul asupra suprastructurii ordinea fenomenelor lingvistice
Reflectate în limba culturii unei societăți
Rolul societății în crearea și formarea limbii
1. De exemplu, G. Glezerman în lucrarea sa „ființă socială și conștiința socială“ definește acesta din urmă, după cum urmează: „ființă socială - aceasta este viața materială a societății și conștiința publică poate fi numită viața spirituală a conștiinței publice fac parte, de exemplu, politice și filozofice .. punctele de vedere ale oamenilor, expresia lor artistice, expresie religioasă, o varietate de învățături morale, adică. e. de vedere cu privire la ceea ce este drept și nedrept, moral și imoral, și așa mai departe. d. " [4, 14]. Este ușor de văzut că esența conștiinței sociale se reduce la formele sale de suprastructură de ordine. conștiința socială este identificat, în esență, cu ideologia. Este aproape de ieșirea din caracterul de clasă al conștiinței și a limbajului de clasă. dezvăluind în special în acest sens este de a determina lumea, care apare în Enciclopedia Sovietică Great (t 27, 1954, pagina 574 ..): „Lumea - un sistem de opinii și idei despre lume și legile ei, asupra fenomenelor umane ale naturii și societății provin de la ea. sau de altă lume sunt condițiile de viață materială a societății, ființă socială.
Într-o societate divizată în clase antagoniste ostile, nu se poate oyt singură viziune asupra lumii. „În această definiție, este dificil de a prinde orice diferență între ideologie, conștiință socială și ideologie. Dacă sursa mondială a condițiilor de viață materială a societății, atunci, prin urmare, ea - în cazul în care conștiința publică într-o societate divizată în clase, nu poate exista o singură ideologie, conștiința ooschestvennoe, adică, a reflectat omul lumii, este o clasă de esența ei ....
2. De exemplu, afirmația că viața este o formă de existență a organismelor de proteine se referă la domeniul fenomenelor care alcătuiesc competența biologiei. Dar are la aceeași semnificație filosofică timp, pentru materialist este îndreptat împotriva concepția idealistă a vieții [31, 19]. Același argument se aplică ideologiei, în care nu toate legate de suprastructura. „Orice formă de conștiință socială conține un anumit minim de fapte și informații despre acele aspecte ale realității care fac obiectul său“ [9, 53].
3. În contrast cu ideologia științei și acesta din urmă nu se ridică la înțelegerea teoretică a experienței și este asigurată în tradițiile, manierele și obiceiurile. Acesta include: 1) înțelegere directă dobândită de-a lungul secolelor de experiență de muncă, 2) plierea în viața de zi cu zi și de muncă a normelor morale, percepțiilor situației lor, nevoile, 3) creativitatea artistică națională, care într-o formă estetică reflectă experiența de viață a maselor și dorința lor [10, 22- 23].
4. Astfel, accesibilitatea axiome matematice Engels a explicat că a fost „un fel de experiență.“ I. B. Novik constată că sintetizat experiența întregii omeniri își găsește expresia în cunoaștere pozitivă și fenomenele lumii, dovedite. Această capacitate de a sintetiza gradul de conștientizare a generațiilor trecute de experiență prin cunoștințele facilitează și accelerează dezvoltarea progresivă a conștiinței umane în ansamblul său. Fiecare nouă generație, recunoscând experiența anterioară, nu se limitează la dezvoltarea, repetarea problemelor deja rezolvate și îmbogățește conștiința umană abordarea problemelor emergente, ceea ce face propria contribuție la trezoreria cunoașterii umane. Baza acestui proces este, în cele din urmă, o îmbunătățire constantă a procesului de lucru, procesul de producție [20, 99].
7. Pentru prima dată această idee a fost exprimată în secolul al XVIII-lea J. Herder.
8. Aceste caracteristici sunt derivate în totalitate din legile generale ale conștiinței universale. caracteristici comune, legile generale ale conștiinței umane, care reflectă caracteristicile generale ale producției și dezvoltarea asociat al doilea sistem de semnal, sunt comune pentru întreaga omenire, nu de fenomene suprastructură sau caracterul de clasă și de a schimba, împreună cu dezvoltarea creierului uman este mult mai lent sociale formațiuni, precum și atribute universale - gândire și limbaj, fără de care mintea umană este imposibilă [20, 97].
9. Material conform dialecte românești preluate din cartea. PS Kuznetsov. dialectologie rus. M. 1951.
10. Exemplul este preluat din cartea. OV Pletner, E. D. Polivanov. Gramatica limbii japoneze vorbite. M. 1930.
11. Exemplul este preluat din cartea. Yu. N. Mazur. O scurtă schiță a gramaticii coreene moderne. Proc. dicționar rusă-coreeană. Ed. Park Jung Sik. Moscova, 1954.
12. Exemplul este preluat din cartea. A. P. Barannikov. Hindostani (urdu și hindi). L. 1934.
13. EXEMPLU luat din cartea. O. Jespersen. Omenirea, Neam și individual. Londra, 1946, p. 40.
14. Un exemplu preluat din articol: VP Danilenko. Substantive (substantive comune), ambele produc bazele cuvintelor de formare moderne. - Sat „Dezvoltarea gramatica și vocabularul limbii române moderne.“ M. 1964.
16. Cele mai multe dintre exemplele luate din carte. L. Ya. Borovoy. cuvânt Path. Ed. 2. M. 1963; din exemplele luate din carte. D. Jakubowicz. cuvinte noi. M. - L. 1966.
17. Informațiile preluate din cartea. J. Balassa. limba maghiară. M. 1951, p. 27.