Reforma dreptului de arbitraj

ARBITRAJ legea reformei. ROLUL CONSILIULUI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA de arbitraj

legislația actualizată va afecta situația actuală și de a crește popularitatea arbitrajului în România?

Conform noii legi instituții permanente de arbitraj sunt create acum numai pentru organizații non-profit. Dar este puțin probabil ca această prevedere eradica complet problema „de buzunar“ de nave, deoarece nu putem exclude complet crearea unor organizații independente în mod oficial non-profit, cu toate acestea, este controlată de către una dintre părțile la un diferend de arbitraj.

Poate că problema este în mare parte proiectat pentru a aborda un nou mecanism de obținere a dreptului de a exercita funcțiile unei instituții permanente de arbitraj, care a furnizat actul Guvernului Federației Ruse, adoptată pe baza recomandărilor pentru îmbunătățirea Consiliului de arbitraj.

Cerințe pentru obținerea acestui drept sunt după cum urmează:
1) respectarea regulilor instituției permanente de arbitraj cu cerințele legale;
2) prezența arbitrilor lista recomandată, legislația corespunzătoare;
3) acuratețea informațiilor furnizate pe o organizație non-profit creată în care instituția și fondatorilor (participanți);
4) un nivel ridicat de organizare reputație-profit, în care să se stabilească o instituție permanente de arbitraj.

În acest articol, aș dori să analizeze în detaliu un mecanism, cum ar fi un Consiliu special creat pentru îmbunătățirea procedurilor de arbitraj, Ministerul Justiției al Federației Ruse. Noua lege stabilește funcțiile grave și importante în Consiliul. Aceasta este una dintre funcțiile sale principale este de a pregăti recomandări Guvernului România privind acordarea sau refuzul de a acorda organizațiilor non-profit, care creează o instituții permanente de arbitraj, instituții arbitrale străine dreptul de a-și exercita funcțiile unei instituții permanente de arbitraj.
Consiliul va include 20 la 40 de membri, inclusiv președintele, vicepreședintele și secretarul.
Sarcina principală a Consiliului - să promoveze crearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea instituției unui arbitraj independent și profesional (arbitraj) în România.

Pentru a realiza această sarcină, Consiliul va efectua următoarele funcții:
- să consolideze și să sprijine cele mai bune practici românești și internaționale în domeniul arbitrajului;
- furnizarea de informații și asistență științifică și expert la Ministerul de implementare yustitsiiRumyniyapri a competențelor sale în domeniul arbitrajului;
- să ia în considerare și să se pregătească propuneri de elaborare a reglementărilor Ministerului yustitsiiRumyniyapo în domeniul arbitrajului;
- Pentru a ajuta la examinarea plângerilor organizațiilor non-profit, care creează o instituție permanentă de arbitraj, instituții permanente de arbitraj, instituții arbitrale străine și a altor persoane cu privire la utilizarea dreptului de arbitraj;
- generalizarea practicii de examinare Consiliului de documente care acordă dreptul de a exercita funcțiile instituțiilor permanente de arbitraj, precum și alte funcții.

În acest scop, se presupune să trimită reprezentanți pentru a participa la ședințele Consiliului, conferințe, seminarii, forumuri și alte evenimente, inclusiv cele internaționale, consacrate problemelor de instanțele de arbitraj și instituții permanente de arbitraj. Și, de asemenea, să coopereze cu instituțiile de învățământ și științifice, organizațiile românești și străine care desfășoară activități de promovare, diseminarea și îmbunătățirea arbitrajului.

Se presupune componența consiliului, inclusiv președintele consiliului, adjunctul său și secretarul Consiliului, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției din România. Membrii Consiliului vor lucra în mod voluntar. Candidații pentru intrarea consiliului vor fi selectate pe baza rezultatelor consultărilor cu reprezentanții autorităților publice, asociații de afaceri obscherumynskih, camere de comerț, reprezentanți ai comunității juridice, științifice și de afaceri. În continuare, candidații vor fi invitați să se alăture consiliului. Nu mai mult de o treime din Consiliul pot fi persoane care dețin funcții publice, funcționarii publici. De asemenea, o parte din membrii consiliului ar trebui să includă doi reprezentanți ai asociațiilor de afaceri obscherumynskih și doi reprezentanți ai camerelor de comerț din candidații nominalizați de către asociațiile respective de afaceri obscherumynskimi și camere de comerț.
În plus față de cele de mai sus membrii Consiliului includ reprezentanți ai comunității juridice, științifice și de afaceri și alte persoane. O atenție specială legii atrage persoane calificate care sunt membri ai Consiliului. Deci, în „Regulamentul privind stabilirea și activitățile pentru îmbunătățirea arbitrajului Consiliului“ indică faptul că cel puțin jumătate din reprezentanții comunității juridice, științifice și antreprenoriale care alcătuiesc Consiliul, trebuie să aibă o diplomă în științe juridice.

Activitățile Consiliului vor fi implementate sub forma unor reuniuni cel puțin o dată la șase luni. Ministrul Justiției poate participa la ședințele Consiliului și prezidează asupra lor, în cazul în care acesta nu este președintele consiliului.

Statutul Consiliului în detaliu prescrie activitățile Consiliului și mecanismul de luare a deciziilor. Pentru a emite recomandări către Guvernul România privind acordarea dreptului de a exercita funcțiile unei instituții permanente de arbitraj, ordinea de examinare a documentelor și timpul de procesare.

Cât de eficient va fi activitățile Consiliului în temeiul noii legi și condițiile de realitățile românești observate.