Prezentarea pe Biblioteca Cartea Universitară de aprovizionare Provocări și soluții Ligun Tatiana

1 Controlul de aprovizionare la Biblioteca Universității. provocări și soluții Ligun Tatyana Anatolevna - Director adjunct al Băncii Naționale a cercetării Sankt-Petersburg Universitatea de Stat

2 Achiziția în liceu - o mare problemă: a fost, este și va fi creșterea surselor de achiziție, creșterea costului publicațiilor, o scădere a finanțării, lipsa de personal calificat în bibliotecă, la faptul că: Creșterea surselor de recrutare, creșterea costului publicațiilor, o scădere a finanțării, lipsa de personal calificat în bibliotecă, la faptul că: astăzi nu ne putem gândi chiar cu privire la achiziționarea exhaustivă (este legea Bradford 100 la suta achiziție de plenitudine) astăzi, noi nu mo Vom arăta și se gândească la achiziționarea exhaustivă (este legea Bradford 100 pe achiziție suta de satietate) Am mai vorbit despre plinătatea cea mai relevantă (75%), ne-am mai vorbit despre plinătatea cea mai relevantă (75%), nu mai vorbim despre plinătatea „nucleară“ (30%), nu mai vorbim despre plinătatea „nucleară“ (30%), suntem acum de multe ori vorbim despre achiziția de referință, atunci când doar 20% dintre publicațiile se încadrează în fondurile noastre. Noi acum de multe ori vorbim despre achiziția de referință, atunci când doar 20% dintre publicațiile se încadrează în fondurile noastre.

5 Care este coeficientul de literatură de studiu de carte? Există mai multe abordări pentru determinarea coeficientului de carte în literatura de specialitate: Prima abordare: Book Oferta Ratio - este numărul de copii ale manualelor referitoare la un student. A doua abordare: raportul de carte de aprovizionare - este gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorilor bibliotecii în literatura de specialitate. Acesta este definit ca raportul dintre dispoziția necesară, resursa trebuie sa.

6 Ce trebuie să ia în calcul coeficientul sistemului de carte a fost reflectă în mod adecvat procesele sale? Potrivit experților, este necesar să se utilizeze trei formule de bază în calcularea coeficientului de carte oferind: 1. Calculul coeficientului de carte o carte. Această formulă este utilizată, în cazul în care cartea este utilizat într-un semestru sau în timpul utilizării cărții nu este luată în considerare în calcul. 1. Calculul coeficientului de carte o carte. Această formulă este utilizată, în cazul în care cartea este utilizat într-un semestru sau în timpul utilizării cărții nu este luată în considerare în calcul. 2. Calculul coeficientului de carte o carte pentru două semestre. Această formulă este utilizată în cazul unei modificări într-o anumită sumă semestru alocat pentru disciplina de copii ale cărții, precum și numărul de studenți ai acestei discipline. 2. Calculul coeficientului de carte o carte pentru două semestre. Această formulă este utilizată în cazul unei modificări într-o anumită sumă semestru alocat pentru disciplina de copii ale cărții, precum și numărul de studenți ai acestei discipline. 3. calculul coeficientului de carte în mai multe cărți. Această formulă este utilizată, în cazul în care nu este utilizat unul dintre Estimate, și câteva cărți. 3. calculul coeficientului de carte în mai multe cărți. Această formulă este utilizată, în cazul în care nu este utilizat unul dintre Estimate, și câteva cărți.

7 Calculul coeficientului de carte care furnizează cartea are un coeficient de dispoziție de carte prin împărțirea numărului de copii ale cărții asupra numărului de studenți ai disciplinei sau discipline în care se utilizează o carte. Coeficientul de carte au de securitate prin împărțirea numărului de copii ale cărții asupra numărului de studenți ai disciplinei sau discipline în care se utilizează o carte. K = P S unde: K = P S unde: P - suma disponibilă în copiile bibliotecii acestei cărți; P - suma disponibilă în copiile bibliotecii acestei cărți; S - numărul de studenți care folosesc această publicație. S - numărul de studenți care folosesc această publicație.

8 Calculul carte coeficient care furnizează cartea utilizat în 2 semestru În cazul în care cartea este utilizat în doi termeni, securitatea koeffietsent este definită ca raportul dintre numărul mediu de copii ale cărții cu privire la numărul mediu de elevi folosind semestru carte de date. În cazul în care cartea este folosită în două semestre, atunci securitatea koeffietsent este definit ca raportul dintre numărul mediu de copii ale cărții privind numărul mediu de elevi folosind cartea în acești termeni. K = P S cp cp unde: P1 - numărul de copii ale cărții, în prima jumătate; P2 - numărul de copii ale aceleiași cărți în al doilea semestru; S1 - numărul de studenți care folosesc această carte în primul semestru; S2 - numărul de elevi folosind cartea în al doilea semestru: P = cp (P1 + P2). 2 - numărul mediu de copii; Cf. S = (S1 + S2). 2 - numărul mediu de elevi care utilizează această carte. K = P S cp cp unde: P1 - numărul de copii ale cărții, în prima jumătate; P2 - numărul de copii ale aceleiași cărți în al doilea semestru; S1 - numărul de studenți care folosesc această carte în primul semestru; S2 - numărul de elevi folosind cartea în al doilea semestru: P = cp (P1 + P2). 2 - numărul mediu de copii; Cf. S = (S1 + S2). 2 - numărul mediu de elevi care utilizează această carte.

9 Calculul carte care oferă mai multe cărți de carte de aprovizionare Raportul este definit ca suma elementelor utilizate cărți, împărțit la suma numărului de elevi din fiecare carte. Pentru n egal cu coeficientul de titluri de carte. Raportul de carte de alimentare este definit ca suma de copii ale cărților utilizate, împărțită la suma numărului de elevi din fiecare carte. Pentru n egal cu coeficientul de titluri de carte. K = P1 + P P n S1 + S S n unde: P1, P2, P n - numărul de copii ale fiecărei cărți; S1, S2, S n - numărul de elevi care folosesc fiecare carte. K = P1 + P P n S1 + S S n unde: P1, P2, P n - numărul de copii ale fiecărei cărți; S1, S2, S n - numărul de elevi care folosesc fiecare carte.

Exemplul 10. calculează coeficientul de carte pe această temă este disponibil aici. 3: a = 22 exemplare; b = 22 exemplare.; c = 12 exemplare. Numărul de elevi = 22. Există 3 elemente: a. = 22 exemplare; b = 22 exemplare.; c = 12 exemplare. Numărul de studenți = 22. Prima metodă Prima metodă 1. Pentru a determina coeficienții pentru fiecare carte oferind carte: Ka = 22 22 = 1 kB = 22. 22 = 1 Kc = 0.54 = 12. 22 2. carte Summarize furnizează coeficienți pentru fiecare registru ( 1 + 1 + 0,54). 3 = 2.54 3. divide totalul de numărul de elemente folosite de 2,54. 3 = 0.84 secunde metoda 1. rezumă numărul utilizat în disciplina manualelor: = 56 exemplare. 2. rezuma numărul de elevi care utilizează fiecare element = 66 de persoane. 3. împart instanțele suma utilizate manuale pe numărul total de cititori: 56. 66 = 0,84 Rezerva de furnizare 1. Pentru a determina coeficienții pentru fiecare carte: Ka = 22 22 = 1 kB = 22. 22 = Kc = 1 = 0 12. 22 54 2. carte Summarize furnizează coeficienți pentru fiecare registru (1 + 1 + 0,54). 3 = 2.54 3. divide totalul de numărul de elemente folosite de 2,54. 3 = 0.84 secunde metoda 1. rezumă numărul utilizat în disciplina manualelor: = 56 exemplare. 2. rezuma numărul de elevi care utilizează fiecare element = 66 de persoane. 3. divid cazurile suma manualelor utilizate pe numărul total de cititori: 56. 66 = 0,84

11 Vă mulțumesc pentru atenție! Contacte: Ligun Tatyana Anatolevna - deputat. Director al lucrărilor de cercetare a NB Tel SPBGU