Formarea ratelor dobânzilor, mecanismul de formare a ratelor dobânzilor de pe piață - Formarea

Mecanismul de formare a ratelor dobânzilor de pe piață

Luând în considerare factorii menționați anterior, care determină nivelul ratelor dobânzilor de pe piață, este posibil să se prezinte următorul mecanism de formare a ratelor dobânzilor de pe piață:

I = r + e + RP + LP + MP, (1)

r - rata reală a dobânzii la operațiunile „fără risc“, în cazul în care este de așteptat rata inflației la zero;

e - primă echivalentă cu nivelul așteptărilor inflaționiste pe termen a obligației datoriei;

(D + E) - rata fără risc de interes pe o datorie include rata reală a dobânzii la operațiunile „fără risc“ și premiul pentru rata preconizată a inflației până la rambursarea obligațiilor datoriei. Ca un exemplu de o astfel de viteză, de obicei, rata de date la bonurile de trezorerie SUA;

RP - primă pentru riscul de neplată, care este determinată în primul rând de solvabilitatea debitorului;

LP - primă pentru riscul de lichiditate;

MP - prima de risc, ținând seama de scadența obligației datoriei.

Așteptările privind inflația (e) au un impact deosebit asupra nivelului dobânzilor la credite, după cum reiese din practica tuturor țărilor care fac trecerea de la economia administrativ-planificată la o economie de piață. Acest lucru se aplică și în România. Rata dobânzii pe piață va avea un impact direct al inflației a propus în primul rând Irving Fisher, care a definit rata nominală a dobânzii și rata inflației de așteptat.

Relația dintre ratele pot fi reprezentate prin expresia:

I - nominală sau de piață, rata dobânzii;

r - rata reală a dobânzii;

e - rata inflației.

Numai în cazuri speciale, în cazul în care nu există nici o creștere a prețurilor pe piața monetară (e = 0), ratele reale și nominale ale dobânzilor sunt aceleași. Formula (2) poate fi utilizat pentru determinarea aproximativă a ratei dobânzii nominală și dă rezultate acceptabile numai pentru valori mici ale lui r și e. În caz contrar, o abordare diferită, ținând seama de necesitatea de compensare și valoarea taxelor acumulate pentru împrumut.

Rata dobânzii nominală se determină prin formula:

i = (l + r) (l + e) ​​- 1 = r + e + r e. (3)

Relevanța diviziunii ratelor dobânzilor nominale și reale este determinată de faptul că aceasta este rata reală a dobânzii joacă un rol important în deciziile de investiții. Și trebuie subliniat faptul că formarea unei rate a dobânzii de piață este stabilită este rata așteptată a inflației în viitor, ținând cont de scadența instrumentului de datorie, mai degrabă decât rata reală a inflației în trecut.

Dacă apare inflația neașteptate, debitorii câștiga în detrimentul creditorilor, ca și creditul retur devalorizat bani. În caz de deflație, creditorul va beneficia în detrimentul debitorului.

Uneori poate fi o situație în care ratele reale ale dobânzilor sunt negative.

Nivelul de depreciere inflaționist a banilor a ajuns la 68% pentru anul.

Astfel, ratele reale ale dobânzilor au fost negative în valoare de aproximativ 26,2%. Acest lucru poate să apară în cazul depășirii ratei inflației rata de creștere nominală. ratele dobânzilor negative sunt stabilite în perioada de inflație galopantă sau hiperinflatie, precum și în perioadele de recesiune economică, atunci când cererea de credite scade și ratele dobânzilor nominale se încadrează. ratele dobânzilor reale pozitive înseamnă creșterea veniturilor creditorilor. Acest lucru se întâmplă în cazul în care inflația reduce valoarea reală a creditului (împrumutului).

Premium pentru riscul de neplată (PR). Cuantumul primei pentru riscul de neplată (RP) este determinată în primul rând de bonitatea debitorului, precum și facilitatea de creditare. Nivelul său poate fi exprimată ca diferența dintre rata dobânzii la debitori datoriei (emitenți) care au rating de diferite (în comparație cu cea mai mare), cu condiția ca alți parametri datorii comparabilitate.

Premium pentru riscul de lichiditate (LP). Amploarea pierderii de risc de lichiditate (IP) depinde de probabilitatea de pierdere a obligației datoriei de lichiditate, adică posibilitatea schimbului de numerar, fără pierderi de valoare. În cazul în care datoria este listată pe piața are un curent de lichiditate ridicată și probabilitatea pierderii sale este mică, prima pentru riscul de lichiditate în ceea ce privește instrumentul de datorie menționat este minim. Într-un alt caz, atunci când, de exemplu, o mică lipsă de lichiditate datorii de afaceri, investitorii sunt interesați în obținerea unei prime ca o compensație pentru „despărțire“ cu activ lichid.

Prima de risc, ținând seama de scadența obligației datoriei (MP). Natura primei de risc, ținând seama de scadența obligației datoriei (MP) este determinată, în primul rând, cu atât mai mare dificultatea de a prognozarea mișcărilor viitoare ale ratelor dobânzilor la datoriile pe termen lung în comparație cu ratele pe titluri de creanță pe termen scurt. În plus, creditorul refuză să se auto-consumul de bani pentru o perioadă mai lungă și, prin urmare, așteaptă cu interes la un nivel mai semnificativ de compensare.

Ca un exemplu de o astfel de atribuire ca rezultat, de obicei, diferența de rată a dobânzii (randament) de titluri de stat cu diferite scadențe.

Dacă ați găsit o greșeală în text, evidențiați cuvântul și apăsați Shift + Enter