Evreii sunt ofensat

Blestema, umilind demnitatea națională, - răul de necontestat. Dar există excepții? Acolo. Despre ei și să vorbească.

Din punct de vedere al lingviști emoționale (și, uneori, semantice) de încărcare, în orice fel de cuvinte ar apărea numai în contextul declarațiilor. O persoană poate fi numit un ticălos, așa că departe într-un zâmbet și o zi după aceea va fi într-o stare de spirit buna. Se poate spune salut, astfel că, după salut pe cineva sa îmbolnăvit să trăiască.

Odată ce cuvântul „evreu“ nu a fost pictat într-un ton peiorativ și a însemnat, potrivit dicționarului, doar „persoană de origine evreiască a credinței evreiești.“ Aceste cuvinte sunt în toate sau aproape toate limbile lumii. Compara: „evreu“, „evreu», «Iuda», «evreică» ... foarte asemănătoare. Numai rădăcină.

Reviling a devenit mai târziu. Odată cu răspândirea antisemitismului în România în masă, la nivel național și de uz casnic și apariția stereotipurilor legate. Deja Dahl, acesta este tratat ca „zgârcit, avar, avar egoist.“ Apoi, cuvântul „evreu“ și a fost umplut cu semnificații suplimentare. Mai degrabă, era să-și piardă sensul. La fel ca și cuvântul „fascist“, printre altele. Prea des a început să mănânce. Pentru a plasa și din loc. Când cuvântul vine în utilizarea pe scară largă, sensul său este șters treptat, încetează de a provoca orice asociere. Ei au folosit pentru a spune „prost“, iar acum se numește „fascist“. Și apoi aceeași persoană poate aduna, cum se spune, de asemenea, ruganut „evreu.“

Acel ceva ar fi surprins Peter, adu-l să citească un ziar „Camera rus“. Iar Papa ar fi surprins. Sunați-l „zhidomasonom“ - la fel ca și captura Sfântul Patriarh în aderarea la cultul lui Krishna, iar brandul tibetan Lama „șiită“ și „sunnit“.

mult mai amuzant. Chiar mai ciudat. Există un astfel de poet tânăr, care a venit la Moscova de la Kazan - Anna Russ. Și nimic. Trăiește și vorbind numele lui nu este timid. Și imaginați-vă dacă numele ei era Anna Jew. Cât de mulți ar lacrimi, probabil, injurii, insulte. Există pe acest subiect, o anecdotă corespunzătoare. Plimbare braț la braț scriitorului francez Andre Andre Zhid și Mason. Ce spun? Discutați despre conspirație zhidomasonskogo. Asta, întâmplător, este anecdota evreiască sau anti-semite? Uneori autoironia de abuz aproape imposibil să se facă distincția.

Surprinzător, la urma urmei. Dacă română apel română - toate în ordine. E în regulă. Și dacă un evreu evreu, vreau doar să dea în față ... Paradoxul se bazează pe sentimentul de secole de umilire și opresiune ...

Cred că știu motivul pentru care o astfel de reacție dureroasă. Nu poți acuza angajamentul unei persoane de a majorității. Dar este posibil să alteritate să-l, de apartenență la o minoritate. Chemat în România Română Română - să nu spun nimic. Doar precizează faptul. După cum georgienilor din Tbilisi. Dar la Moscova ... Da, chiar și în timpul conflictului ruso-georgian ... este o altă problemă.

De multe ori am văzut un evreu numește celălalt „evreu“. Și fără resentimente. Gluma, desigur. Aici și nu trebuie să explice nimic. Alte opțiuni în afară de glume, nu există. Când un bătrân numește celelalte „zile vechi“, el este puțin probabil să vrea să-l rănească.

Psihologie de înțeles. „Noi“ este, prin definiție, bine. „Ei“ - proști și ticăloși. Prin urmare, fenomenul de „buni evrei“. Adică, oamenii par a fi similare cu „noi“ și chiar o chestiune de respect, dar, pe de o coincidență absurdă (prin naștere) străini irecuperabile. Asta pentru că nu este atât de norocos. După cum a comentat cu această ocazie unul din același personaj zabubenny Dovlatov: „Ei au spus,“ evreu „și sa transformat de băut om ...“ E ca un evreu - un monstru cu trei brațe, altele decât toate, structura organelor interne și obiceiurile unui marțian.

Aceasta este diferită de cea mai mare parte, în conformitate cu această logică, poate fi doar pentru mai rău. Prin urmare, toate poncifelor. Dacă zgârcit, asigurați-vă că „ca un evreu.“ În cazul în care cald-temperat, el va cu siguranță georgieni sau azeri. Dacă excesiv de limitată și laconică, cu siguranță, estonă. Undeva adânc în inima mea.

Apropo, estonieni. Ca și în Estonia, am auzit o vânzătoare a spus despre alte nu omul nostru tăcut îmbrăcat: „Uite, un străin, în sensul unei estonă“ Deși cazul a fost exact opusul - un străin în acest caz, el însuși a fost vânzătoare. Cu toate acestea, nu o deranja deloc ...

Aici sunt două anecdotă istorice despre acest subiect. De asemenea, nu înțeleg, evrei sau anti-semit. Hrușciov a interzis subordonaților săi să folosească cuvântul „evreu“. De ce? „Evreii au spus, ofensat.“ Și Stalin ... Stalin a spus: „Sunt evrei, evrei, rabini, convertit evreu, și acolo Lazar Moiseevici Kaganovici.“ Asta este ceva special. Ceva deja destul de dincolo.

Scriitorul Mikhail Butov, întoarcerea dintr-o călătorie în America, a declarat uimitor. Se pare că există Negros, contrar stereotipurilor noastre, nu iau infracțiune la cuvântul incorect politic „negrotei“. Dar fraze, cum ar fi «Blackie» sau «colorate» le răni. Și cuvântul „negru“ în afara cercurilor oficiale, de asemenea, nu a lipi. Am par să înțeleagă ce se întâmplă. Rănește nu sunt un blestem, ci un eufemism. Ofensat că cineva ar putea crede că am ofensat la asta. Aceasta este, vorbitorul inseamna pentru mine un slăbănog. Și este întotdeauna o rușine.

Psevdopolitkorrektnost a ajuns în România. Există o zicală: „o persoană de naționalitate caucaziană“. Expresia este, și nu are naționalitate. ea nu este familiar etnografi. Georgieni au, armeni, azeri, ceceni. Dar caucazieni nu sunt acolo. Această modestie, cred că, mai rău decât orice blasfemii.

Lech - revistă literară și jurnalistică lunară și editura.