Dreptul de vot și sistemul electoral vRumyniya (2) - abstract, pagina 2

Constituția România ca sursă de drept electorală.

Constituția este baza pentru dezvoltarea legislației electorale. Aceasta se manifestă în diferite forme.

În al doilea rând, Constituția România, o distincție între competența România și actorii români în domeniul legislației electorale.

În al treilea rând, Constituția din România definește gama de agenții guvernamentale federale, ales de cetățenii din România și stabilește un nivel de control de reglementare. Printre aceste organisme sunt Prezident Rumynii și Duma de Stat a Adunării Federale România.

În al cincilea rând, în Constituție se stabilește un mecanism general pentru protecția normelor constituționale care definesc drepturile electorale ale cetățenilor 1.

În al șaselea rând, Constituția definește măsura comunităților locale implicate în formarea încrederii în sine a guvernelor locale 2.

Legile federale ca surse de vot.

Legile federale care reglementează desfășurarea alegerilor autorităților federale, precum și stabilirea garanțiilor de bază ale drepturilor electorale ale cetățenilor români la alegerile pentru toate organele puterii de stat și a autonomiei locale în România. Compoziția legilor federale, care sunt sursele de legea electorală, nu se limitează la propriile lor legi electorale, care sunt legile privind alegerea Președintelui România, deputați ai Dumei de Stat a garanțiilor de bază ale drepturilor electorale și dreptul de a participa la cetățenii referendumului din România, privind asigurarea drepturilor constituționale ale cetățenilor români să aleagă și să fie ales la autoguvernare locală. În plus față de ei în alegerile pentru organele puterii de stat și a autonomiei locale vor fi utilizate, precum și multe alte legi federale conțin anumite prevederi ale legii electorale.

Legile subiecților din România ca sursă a legii electorale.

În cazul în care legile federale cu grade diferite de completitudine reglementează alegerile pentru toate organele puterii de stat și a autonomiei locale în țară, atunci legile entităților din România stabilesc proceduri pentru alegerea numai organele puterii de stat de subiecți ai Federației și a autonomiei locale.

Surse importante ale legislației electorale din România sunt subiectele Constituției republici, carte, teritorii, regiuni, orașe federale, regiuni autonome, regiuni autonome. În aceste reglementări, care sunt fundamentale pentru întregul sistem al legislației românești de subiecți, a asigurat o serie de norme importante ale legii electorale: termenul definit mandatului organelor alese de autoritate de stat, procedura de numire a alegerilor pentru organele puterii de stat și a autonomiei locale, precum și condițiile de cetățeni români pasivi dreptul de vot în alegerile pentru organele puterii de stat de subiecți din România.

Actele de guvernare locală ca sursă de drept electoral.

Acte normative ale comisiilor electorale.

Legile și legile de subiecte ale unor comisii electorale românești federale (de obicei, o Comisia Electorală Centrală românească, comisiile electorale entități din România), li se acordă dreptul de a lua instrucțiuni și alte reglementări.

Baza sistemului electoral și legea electorală în România constituie garanțiile de bază ale drepturilor electorale ale cetățenilor din România pentru a asigura exprimarea liberă a cetățenilor în alegeri. Nucleul acestor garanții sunt principiile cetățenilor români de a participa la alegeri.

2. Sistemul electoral din România: conceptele de bază ale sistemului electoral

În cadrul sistemului electoral din România a înțeles procedura de alegere a Președintelui România, deputații Dumei de Stat a Adunării Federale România. Procedura de alegere în alte organe de stat federal de Constituția România și ales direct de cetățeni români, în conformitate cu legile federale, procedura utilizată în alegerile pentru organele puterii de stat la subiecții din România, precum și în alegerile pentru autoritățile locale, efectuate în conformitate cu legile federale, legi și alte acte normative (reprezentantului) organele legislative ale puterii de stat de subiecți ai Federației 1.

Acest ordin este determinat de prevederile constituționale și legale, care constituie împreună dreptul de vot. Prin urmare, sistemul electoral și legea electorală sunt strâns legate, cu toate că acestea nu pot fi identificate.

Sistemul electoral se bazează pe un set de principii, șef printre care: universalitatea, participarea liberă în alegeri, vot cu caracter obligatoriu, egalitatea cetățenilor în alegeri, competitivitatea procesului electoral, egalitatea de șanse pentru candidați, transparență în pregătirea și desfășurarea alegerilor și altele.

Deosebit de important este principiul universalității. Conform acestui principiu al universale recunosc astfel de alegeri, pentru a participa la care a exclus numai persoana care nu se poate realiza în mod conștient activitate sau regie lor, adică, copiii și persoanele cu dizabilități minte voită. În aceste alegeri este indisolubil legat de personalitatea persoanei juridice civile.

Principiul alegeri libere înseamnă că alegătorii pot decide dacă să-l participe la procesul electoral, și dacă da, în ce măsură. Prin urmare, alegerea este considerată valabilă în cazul în care cel puțin o persoană a votat.

Non-participarea la alegeri este numit absenteism. La nivelul său este influențată de diverse motive - politice, economice, etc. Nivelul ridicat de absenteism conduce fie la autoritatea electorală o mică parte a electoratului, care dă un motiv să se îndoiască de legitimitatea organismului, sau conduce la inutilitatea alegerilor - în cazul în care legea stabilește participarea minimă obligatorie la alegeri.

Termenul „sistem electoral“, în sens restrâns - este o metodă de alocare a locurilor între candidații în funcție de alegători rezultatelor votării. Există mai multe astfel de metode și, mai important, utilizarea fiecăreia dintre ele la aceleași rezultate ale votului poate da un rezultat diferit. Cea mai frecventă modalitate de determinare a rezultatelor alegerilor este un sistem majoritar. Esența ei constă în faptul că scaunele din fiecare circumscripție devine candidatul partidului, care a colectat stabilit cele mai multe voturi, și toate celelalte părți, care candidații au fost în minoritate, nereprezentați. Sistemul poate fi de majoritar diferite tipuri, în funcție de ce majoritatea cerută de lege pentru alegerea deputaților - relative, absolută sau calificată.

De asemenea, rețineți sistemul proporțional, sistemul semiproportional, sistemul de vot unic transferabil sau sisteme mixte.

Cu toate acestea, în ansamblu, se poate observa că sistemul proporțional dă o reflectare relativ fidelă a Parlamentului soldului real al forțelor politice.

3. Procedura de organizare și desfășurare a alegerilor, principalele etape ale procesului electoral

3.1. Compilarea listelor electorale, educație

circumscripții și secțiile de votare

Baza pentru includerea cetățeanului în lista electorală este reședința pe teritoriul secției de votare, așa cum este determinat în conformitate cu legislația federală, care stabilește dreptul cetățenilor la libera circulație și alegerea de ședere pe teritoriul România.

Motivele și procedura de întocmire a listelor electorale stabilite în legile federale relevante, legile actorilor români, statutele formațiunilor municipale.

Lista de alegători este prezentat pentru inspecție publică și de corecție suplimentară nu mai târziu de 20 de zile înainte de ziua alegerilor.

Orice cetățean care este eligibil de vot, dreptul de a declara comisiei electorale ale secțiilor de votare a nu-l include în lista alegătorilor, precum și orice erori sau inexactități în lista electorală. În decurs de 24 de ore, iar în ziua alegerilor - timp de 2 ore după tratament, dar nu mai târziu de încheierea votării comisiei electorale ale secțiilor de votare verifică cererea și fie corecta eroarea, sau pentru a da solicitantului un răspuns în scris care prezintă motivele pentru respingerea cererii.

Efectuați modificări în listele electorale după începerea numărării voturilor.

România folosește principiul teritorial al organizării alegerilor. Alegerile vor avea loc pe circumscripții electorale.

Circumscripția - Alegerea unitate teritorială formată prin procedura stabilită de lege pentru organizarea alegerilor. 1

Circumscripțiile electorale sunt formate cu următoarele cerințe:

- egalitatea aproximativă a circumscripțiilor în funcție de numărul de alegători cu o deviație standard de la reprezentarea medie a alegătorilor de a nu mai mult de 10%, și în zonele îndepărtate și periferice - nu mai mult de 15%; formarea circumscripției electorale pe teritoriul de reședință compactă a populațiilor indigene ale abaterii de la cota medie de reprezentare, în conformitate cu legile și alte acte juridice normative pot depăși aceste limite, dar nu mai mult de 30%. Această cerință nu se aplică în cazul în care legea federală a stabilit obligația de educație nu mai mult de un district al Congresului pe teritoriul fiecărui subiect al România.

- circumscripție este un teritoriu unic: nu a permis stabilirea circumscripției de la care nu se invecineaza fiecare alte zone, cu excepția cazurilor stabilite de legile federale și legile subiecților din România.

Sub rezerva acestor cerințe ia în considerare împărțirea administrativ-teritorială.

Pentru votarea și numărarea voturilor, pentru a forma secții de votare. Secțiile de votare se formează șef al municipiului, în coordonare cu comisiile electorale relevante, ținând seama locale și alte condiții, în scopul de a crea confort maxim pentru alegători la rata de nu mai mult de 3000 de alegători pentru fiecare secție de votare și nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Limitele secțiilor de votare nu trebuie să treacă circumscriptiilor electorale.

În locurile de ședere temporară a alegătorilor din zonele îndepărtate și periferice, pe navele de pe mare în ziua alegerilor pe mare, și la stațiile polare pot fi formate în aceeași perioadă, iar în cazuri excepționale - nu mai târziu de 5 zile înainte de ziua alegerilor. vot Servicemen în secțiile de votare generale. Secțiile de votare poate fi, de asemenea, format în unități militare.