Cursuri - Carta formării municipale

Concluzie ............................................................. ............... ..34
Lista surselor utilizate ............ .. .......... ....... .... 36

introducere
Această lucrare este dedicată temei „Carta municipalității.“ Problema cu acest studiu este caracterul real în condiții moderne. Acest lucru este demonstrat de studiul frecventă a problemelor ridicate.
Subiect: „Carta formării municipale“ este studiat la intersecția mai multor discipline interdependente. Pentru starea actuală a științei se caracterizează prin trecerea la o analiză globală a problemelor supuse „Carta municipalității.“
Întrebarea de cercetare a fost discutată pe larg. Practic, materialul prezentat în manuale, este de natură generală, și în multe cărți pe această temă sunt discutate în mai multe probleme întrebări înguste „charter municipale.“ Cu toate acestea, ține cont de condițiile actuale în studiul problemelor desemnate temă.
Marea importanță și lipsa de probleme practice de elaborare „Carta entității municipale“ este definit de necontestat noutate a acestui studiu.

1.2.Ustav ca regulamentul principal Municipal
educație
Carta autonomiei locale - actul juridic de bază al municipiului. Ca o sursă de drept, el are o practică destul de răspândită în procesul legislativ din țara noastră și este văzută ca un fel de codificare acționează valori. Carta este un fel de constituție mică pe teritoriul municipiului. Valoarea constitutivă a statutul municipalității pentru administrația locală derivă din articolul 44 din Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“, care conține o listă suficient de largă de informații care trebuie să fie incluse în statutul municipiului.
La fel ca și constituția, carta municipiului are o serie de caracteristici.
Prezența unui subiect special, care stabilește sau în numele căreia adoptă statutul municipalității. În conformitate cu articolul 44 din Legea federală „Cu privire la principiile generale ale autoguvernarii locale în România,“ carta municipalității poate fi luată de organul reprezentativ al administrației publice locale sau a populației în mod direct. Aceasta își găsește adesea expresia în preambul, care conține majoritatea hrisoavele formațiunilor municipale.
Caracterul constitutiv. Ca un act de caracter constituțional, carta municipalității dă, natura juridică juridică a faptului stabilit sau este relația de auto-guvernare a comunității locale. Carta fondatoare a naturii manifestată în faptul că există o astfel de regulă, acceptate de către autoritățile locale sau comunitatea locală, care nu au putut fi incluse în statut pe motive de neconformitate a instituțiilor locale de auto-guvernare sau comunitatea locală.
reglementarea juridică cuprinzătoare și inclusiv. Carta reglementează relațiile care afectează toate partidele, toate categoriile de viață a comunității locale implicate cu decizia problemelor locale. În mod firesc, statutul nu poate, și nu este menită să reglementeze aceste relații în detaliu. Mai multe reglementări detaliate se realizează prin adoptarea altor reglementări.
Carta are autoritate legală supremă în șirul de norme adoptate de către autoritățile locale sau comunitatea locală în sine. Acest lucru înseamnă că toate actele adoptate de administrația locală sau comunitatea în sine trebuie să respecte reglementările, stabilite în conceptul său, principii și norme. forță juridică superioară sau regula statutului municipiului este, de asemenea, necesitatea de a urmări toate entitățile situate pe teritoriul municipiului la normele stabilite în statutul municipiului.
Carta - baza pentru elaborarea de reglementări viitoare. Această caracteristică a statutului municipiului derivă din caracteristicile anterioare. Carta, chiar dacă prin natura codificată acționează în mod natural nu poate rezolva toate problemele care apar la nivelul administrației publice locale. Prin urmare, pentru a pune în aplicare Carta este necesară adoptarea altor acte normative locale.
La fel ca și constituția, carta municipiului se caracterizează prin adoptarea unor proceduri speciale, precum și modificări sau adăugiri. Mecanismul specific este determinat direct în statutul municipiului și poate implica o majoritate calificată a membrilor organului reprezentativ al administrației publice locale (mai mult decât numărul de deputați necesar pentru adoptarea unei rezoluții ordinare); la conferință, întâlnire sau colectarea de cetățeni, care nu este tipic pentru adoptarea unor acte juridice comune sau vot direct de către popor, de exemplu, sub forma unui referendum. 5
Adoptarea statutului unui municipiu este un mijloc legal de a asigura punerea în aplicare a independenței administrației publice locale. Statutul municipiului, în special, precizează:
problemele locale legate de comportamentul municipalității (de exemplu, competențele unei municipalități), în conformitate cu alineatul 2 din partea 1 a articolului 44 din Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“;
forma, procedura și să garanteze o participare directă a populației în soluționarea problemelor locale (paragraful 3 din partea 1 a articolului 44 din Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“);
puteri de ales și a altor organisme ale autonomiei locale și oficiali ai autonomiei locale (punctul 5 din partea 1 a articolului 44 din Legea federală „Cu privire la principiile generale de organizare a administrației publice locale din România“).
Astfel, semnificația juridică a statutului municipiului constă în faptul că acesta este un act juridic prin care mediul urban, rural, și alte decontare stabilește statutul municipalității, adică a face lucrurile, drepturile și obligațiile municipalității și competența autorităților locale de a asigura punerea în aplicare a auto-populația locală a municipiului.