Citește on-line Don Quijote autor Mihail Bulgakov Afanasevich - rulit - pagina 14

Duke. Oh, nu, nu, te înșeli aici, Părinte! Apoi, pentru toți, declar că numirea scutier guvernator Sancho Panza a insulei Barataria, incluse în posesia mea.

Ducesa. Eu admir actul tău, Duke!

Sancho (confesor). Aici aveți un ignorant întuneric! Ah, ce păcat că ea nu este aici, soția mea Juana Teresa, ea va amortit de bucurie.

Don Quijote. Vă mulțumesc, Sancho, ilustrul Duke pentru a avea în cele din urmă îndeplinite visele tale prețuite!

Mărturisitorul. Alteță, eu văd acum că arată aceeași imprudența ei înșiși! Dar, din moment ce nu este în puterea mea de a schimba acțiunile și vina ei, nu am de gând să fără folos, plec! (Ieșire).

Ducesă (Quixote). Sunteți un răspuns bun la părintele spiritual, senor! Toată lumea vede că mânia lui a fost o prostie.

Don Quijote. Permiteți-mi, Alteță, să-i dea niște instrucțiuni care, în poziția sa nouă de mare a putut fi salvat de pași greșiți.

Duke. Aceasta este o idee foarte bună, d-le.

Ducesa. Fugim și te las în pace.

Totul iese afară decât Don Quijote și Sancho.

Don Quijote. Ascultă-mă, Sancho, atent. Sunt emoționat, inima mea șocat. Ai ceva dintr-o dată pentru a obține ceva diferit și petrece eforturi enorme, conduse de ambiție sau de lăcomie, a recurs la tot felul de facilități, uneori necurate, și este, încă nu sa realizat. Acest lucru ți-am spus fericire, ai pus vina pe tine nu va fi atribuit propriilor sale merite, astfel încât să nu fie umflate ca o broască, și ar evita să-l ridiculizare, și, probabil, o calomnie rău de la care nu va salva orice, chiar și cea mai înaltă, poziția. Fii mândru, Sancho, că ești un țăran simplu, și nu sunt considerate umilitor să-l recunosc pe nimeni altcineva. Nu este nevoie să vă demonstrez că un om sărac, dar cinstit mai prețios păcătos nobil și ticălos. Nu renunță la orice de originea lor sau a rudelor acestora. Ce altceva vreau să spun? Oh, da! Pentru că judeci oamenii! Este dificil, Sancho. Ascultă-mă și nu uita nimic. Când nu judeca recurge la arbitrariului. Îți amintești asta?

Sancho. Îmi amintesc, señor.

Sancho. Nu deranja mai mult decât sufletul tău, domnule, eu te înțeleg.

Don Quijote. Privește-mă în ochi. Eu te cred. Ei bine, să spunem la revedere. Noi nu mai sunt cu voi nu vedeți unul pe altul, drumurile noastre au fost diferite. O să se odihnească aici, în castelul Ducelui, și tronul în drum, ori de câte ori mă atrage datoria mea.

Don Quijote. Ce oftezi?

Sancho. Cred că despre modul în care este vei fără un scutier?

Don Quijote. Voi găsi alte.

Sancho. Va exista în continuare pe cineva cu tine, întrebarea este ce! Știi, domnule, eu vă sfătuiesc - tu, de asemenea, el promite insulei. Mi-ar fi rămas cu tine, dar ...

Don Quijote. Nu, nu, înțeleg foarte bine.

Sancho. Și lasă-mă, señor, în rămas bun pentru a vă oferi unele de orientare. Am vrut să-ți spun? Da. Inima mea se simte ca tine sunt bate, d-le. Prin urmare, în timpul unei lupte, în special, a proteja capul tău, nu-l substituie sub atac. Acesta vă plin de idei foarte inteligent, și îmi pare rău să fie, în cazul în care să fie distrus ca un vas de lut. Lăsați-i să rămânem la plimbare pe laturile de una sau două coaste - bine. Ce altceva, domnule? Da, ați lăsat o sticlă acest balsam Ferabrasova. Se toarnă-l, domnule, la diavolul, pentru că dacă nu duce în luptă, într-adevăr, probabil, ucide acest balsam. Împliniți legămintele mele, d-le, - va fi fericit în noua poziție! Eu vorbesc despre tine va fi dor.

Don Quijote. Vă mulțumesc că ați avut grijă de mine. La revedere și du-te!

Am auzit sunetul trompetelor, ușa se deschise, acolo ducesa, Duke, pagini cu tinuta Guvernatorului.

Cameră într-un castel rustic Duke. tron arbitru. pat cu baldachin. pipe sonoră. Sancho, în rochia guvernatorului, o parte din alaiul și se așează în jos.

Majordomo. Senor guvernator, pe insula noastră Barataria încă din cele mai vechi timpuri este obiceiul, potrivit căruia noul guvernator, care intră atribuțiile sale, trebuie în mod public pentru a permite două sau trei aiuritoare caz populația a învățat, inteligent dacă noul guvernator, el sau idiotul irevocabil și definitiv și , în funcție de aceasta, ar ști ce să facă cu el, adică să se bucure sau disperare imediat.

Sancho. Lăsați afacerea aici!

Majordomo. Da, Înălțimea ta!

Introduceți, al doilea cel vechi două justițiabililor în mâinile stick.

Sancho. Ce spui, prietenii mei?

Primul om bătrân. Eu, onoarea ta, ia dat un împrumut de zece de aur, iar când a fost timp, i-au cerut să-i întoarcă la mine. Și apoi a spus că le-a dat mie. Dar, în realitate, acest lucru nu este adevărat, iar martorii nu am. Și cum am umblat prin instanțele de judecată, eu nu pot face nimic pentru că el afirmă în mod solemn că acești bani este returnat la mine. Campion, guvernatorul Senor!

Sancho (al doilea om bătrân). Ți-a dat zece împrumut de aur?

Al doilea om. Hai, harul tău, pentru a da, dar le-au întors la el.

Primul om bătrân. Minte, onoarea ta, nu le-a revenit la mine!

Al doilea om. Nu, minte, i-am dat înapoi banii în întregime.

Sancho (al doilea de la omul cel vechi.) Și tu ești gata să jur?

Al doilea om. Gata în orice moment.

Sancho. Ei bine, pentru a lua jurământul.

Al doilea vechi (primul om vechi). vecin cu amabilitate, și țineți stick-ul meu.

În primul rând omul vechi ia un băț.

(Țineți tija Sancho.) Jur că l-am dat înapoi zece aur, pe care el mi-a dat un împrumut.

Primul om bătrân. Ca cerul nu a pedepsit?

Al doilea om bătrân întinde mâna pentru a lua de la primul stick-ul.

Sancho. Nu, prietene, ai spus adevărul când a jurat, dar un băț-let va rămâne în ea pentru totdeauna.

Primul om bătrân. Dar este în valoare de zece ducați, dle judecător?

Sancho. Merită! Este, sau în loc de creier am cărămizi! Hack acum acest băț!

Stick hack, și-l rostogoli în afara banilor.

Primul om bătrân. Banii mei! Despre cel mai întelept dintre guvernatori!