CEO ilegal vândut proprietatea companiei, a priori

„Restaurarea drepturilor societății pe acțiuni pe proprietate vândute ilegal de fostul CEO“

Pentru a anula contractul pentru vânzarea de bunuri imobiliare, de a aplica consecințele nulității ca o recunoaștere a drepturilor de proprietate reclamantului a clădirii garaj cu o suprafață totală de 721.9 m2.

Inculpatul a pretins că nu sunt de acord cerințelor. Conform părților, problema realizării de bunuri imobile, în cazul în care acordul nu este mare, nu este inclusă în lista chestiunilor ce țin de competența consiliului de administrație. Distribuție furnizate de compania charter a procedurii de aprobare a unei tranzacții majore asupra altor tranzacții.

La proces a constatat că SA «N» este creată în conformitate cu Decretul Președintelui România „Cu privire la măsurile care vizează transformarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni“.

În conformitate cu paragraful 5 al articolului 1 din particularitățile Legea societăților ale statutului juridic al societăților pe acțiuni create în privatizarea întreprinderilor de stat și municipale, din care mai mult de 25 la suta este consacrat în stat sau proprietate municipală sunt determinate de legea federală privind privatizarea întreprinderilor de stat și municipale.

standardele specificate stabilite în statutul societății se iau în considerare cerințele din Legea societăților comerciale și anumite caracteristici ale Legii cu privire la privatizare.

În al treilea paragraf al clauzei 13.2 din actul constitutiv prevede necesitatea de a armoniza cu directorul general al consiliului de administrație să încheie contracte de închiriere, cumpărare și vânzare, contracte de împrumut, contracte de gaj și ipoteci, precum și alte tipuri de contracte, indiferent de valoare pentru tranzacții cu o valoare contabilă a activelor societății.

Încălcând ordinea de mai sus a Comisiei tranzacției în litigiu Consiliul de administrație nu este notificat, reprezentantul România nu a putut să-și exprime o opinie cu privire la tranzacție, nu a dat acordul pentru înstrăinarea proprietății. Agenția Federală pentru Directiva Federală Managementul Proprietății privind vot în consiliul de administrație aprobarea controversatului acord nu se face.

Argumentul cu privire la necesitatea părților la Codul civil român Articolul 174 instanța de judecată a respins ca aprobare redusă tranzacție ordinea este publică, ca urmare a includerii societății în lista companiilor strategice și este condiționată de respectarea de către toate părțile implicate în tranzacție.

Satisfacerea cererea, instanța, de asemenea, ia în considerare faptul că obiectul vânzării a fost proprietatea în scopul de mobilizare.

În conformitate cu articolul 129 din Codul civil al România, tipuri de obiecte de drepturi civile, a căror circulație nu este permisa (obiecte retrase din circulație), trebuie să se precizeze în mod explicit în lege. După cum sa menționat mai sus, la data încheierii contractului, reclamantul a fost inclus în lista întreprinderilor strategice și a companiilor strategice pe acțiuni, aprobat prin Decretul Președintelui România. Această listă include întreprinderile de stat federale unitare și societăți pe acțiuni ale căror acțiuni sunt în proprietate federale și care realizează producția de bunuri (lucrări, servicii), care sunt de o importanță strategică pentru apărarea națională și securitatea, protecția moralității, a sănătății, a drepturilor și intereselor legitime cetățeni România.

În conformitate cu punctul 3.3. Carta Compania pune în aplicare măsurile preconizate în planurile de mobilizare și sarcini, planuri de mobilizare, de economii și rezervele de stat pe bază de contract, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege.

Dovada autorității ia o decizie privind eliminarea restricțiilor privind proprietatea în litigiu în materialele cauzei lipsesc.

În astfel de circumstanțe, Curtea consideră că yavivsheesya obiectul vânzării proprietății nu a putut fi înstrăinate și trimise în circulație ca atare înstrăinare a condus la o încălcare a normelor legislației federale, scopul care este acela de a asigura capacitatea de apărare și securitatea statului și, prin urmare, contractul va fi declarată nulă în conformitate cu articolul 168 din Codul civil al România.

În plus, evaluator „compania de evaluare“, raportul a priori“, rezultă că încheierea și executarea contractului încheiat cu un cunoscut condiții nefavorabile pentru reclamant, ca urmare, organizația a suferit o pierdere ca o vânzare a proprietății, la un preț mai mic.

În conformitate cu paragraful 1 al articolului 1 din Codul civil al dreptului civil român se bazează pe recunoașterea egalității participanților reglementate relațiile lor, inviolabilitatea proprietății, libertății contractuale, inadmisibilității ingerințelor arbitrare de către oricine în afacerile particulare, nevoia de buna punere în aplicare a drepturilor civile, asigurând restabilirea drepturilor încălcate și judiciare a acestora de protecție.

În virtutea paragrafului 1 al articolului 9 din Codul civil al cetățenilor români și ale persoanelor juridice la discreția sa, să efectueze drepturile civile care le aparțin.

Cu toate acestea, principiul permisiunii generale, caracteristice dreptului civil, nu înseamnă că participanții la cifra de afaceri civilă are dreptul de a efectua acte care încalcă legea, precum și drepturile și interesele legitime ale altora.

Cerințele generale la comportamentul participanților la comerț civil sunt de bună-credință și rezonabilitate acțiunilor lor (paragraful 3 al articolului 10 din Codul civil din România).

El a permis acțiunile cetățenilor și persoanelor juridice care efectuează numai cu intenția de a provoca daune unei alte persoane, precum și abuzul de drept în alte forme. În cazul nerespectării acestei cerințe, instanța de judecată, tribunalul arbitral sau tribunalul arbitral poate refuza persoanei în protecția drepturilor ce îi aparțin (paragrafele 1 și 2 ale articolului 10 din Codul civil din România).

Articolul 112 din Codul de procedură de arbitraj din România, cu condiția ca problemele de distribuire a cheltuielilor de judecată, referindu-se instanța de judecată pentru a face față cheltuielilor, abuzul de drepturile lor procedurale, precum și alte probleme de cheltuieli judiciare stabilite prin instanță de arbitraj care se ocupă cu această problemă într-un act juridic, care se încheie examinarea cauzei pe fond, sau în definiție. Această determinare poate fi atacata.

La trimiterea la instanța de judecată, taxa de stat plătită la cerere pentru recunoașterea nulă a contractului și vidul și aplicarea consecințelor nulității tranzacțiilor, precum și cerința de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra bunului în litigiu, în valoare de 4000 de ruble pentru fiecare cerere. Având în vedere că, prin recunoașterea dreptului cerințelor de proprietate ale reclamantului a refuzat, cu încetarea instanței în această parte a cazului, în conformitate cu paragraful 3 al paragrafului 1 al articolului 333.40 din Codul fiscal al România, plătit 4000 taxa de ruble de stat, se restituie la bugetul federal. Cheltuielile privind plata taxelor 4000 ruble la cererea de invalidare a tranzacției suportate de către pârât.

Cerințele sunt îndeplinite, pe baza articolelor 110, 150, 167, 171 din arbitraj procedură România.