Carta Internațională a Drepturilor

Carta Internațională a Drepturilor

Împreună cu Declarația Universală, cele două legăminte și Protocoalele opționale formează Carta Internațională a Drepturilor. Multe state au încorporat dispozițiile sale în constituțiile naționale sau să le recunosc ca parte a sistemului său juridic.

Deci, să ne amintim încă o dată că, cap. 4, art. 15 KonstitutsiiRumyniyaglasit „principiilor și normelor de drept internațional recunoscute pe plan internațional și tratatele internaționale la care România este parte integrantă a sistemului său juridic.“ În cadrul Națiunilor Unite, un număr mare de conformitate cu procedurile de control recunoscute drepturile omului de către comunitatea internațională.

patru metode principale pot fi distinse în acest context:

În ultimii ani, procesează anual circa 100 de mii. Astfel de solicitări, pe baza cărora guvernul este trimiterea de solicitări. Cazurile privind căile de atac se pregătesc să revizuiască structura organelor cu expertiză în domeniu. Aceste organisme au tendința de a detecta încălcările sistematice, care necesită o altă intervenție a Organizației Națiunilor Unite.

Cazurile de încălcare a drepturilor omului ( „situație“) sunt studiate în sesiuni închise ale Comisiei pentru drepturile omului. Astfel, putem concluziona că ONU prin stabilirea de standarde și punerea în aplicare a drepturilor omului la nivel internațional a avut un impact semnificativ asupra îmbunătățirii situației drepturilor omului în multe părți ale lumii.

Conferința mondială privind drepturile omului de la Viena

Conferința mondială privind drepturile omului îndeamnă guvernele să includă standarde conținute în tratatele internaționale privind drepturile omului în legislația națională și pentru consolidarea structurilor naționale, instituții și organe ale societății care joacă un rol în promovarea și protecția drepturilor omului.

Conferința a considerat în detaliu progresele înregistrate în domeniul drepturilor omului și a obstacolelor în punerea lor în aplicare pe deplin, precum și aplicarea instrumentelor internaționale și eficiența metodelor și mecanismelor drepturilor omului ale ONU.

Accentul a fost pus pe protecția drepturilor grupurilor celor mai vulnerabile, inclusiv minoritățile rasiale, religioase și etnice, populațiile indigene, femei și copii, victime ale războiului, săraci și cu handicap.

Declarația de la Viena și Programul de acțiune adoptat la Conferința mondială, a fost confirmat faptul că „promovarea și protejarea tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie considerată ca o sarcină prioritară a Națiunilor Unite.“

Consum Memorie: 0.5 MB