Călătorește note și jurnale de călători ca o sursă de informații cu privire la dezvoltarea spirituală a kazah
În publicațiile din perioada inițială a relațiilor ruso-kazah au dominat gen de note de călătorie, jurnale, scrise de savanți de diferite specialități, administratori, militare și doar călători.
Nevoia practică a guvernului român în informațiile despre vaste teritorii ale kazah stepele pentru dezvoltarea lor integrată dictată de necesitatea de a studia populația sa. În acest scop, au fost organizate expediții complexe ale Academiei Române de Științe. Din cercetările, rezultatele primului născut al expediției Orenburg, care a început să lucreze în 1733 un interes specific este lucrarea VN Tatishchev, artilerist, un inginer minier, un administrator de important, care mai târziu a devenit un istoric important și istoric. El a condus o expediție după moartea primului ei organizator IK Kirillov și forturi de recunoaștere efectuate linii din Samara prin Kazakh de stepa din Siberia [1].
Pe drum, el a fost colectarea de materiale etnografice și apoi folosit în multe din scrierile sale științifice. De exemplu, în capitolul „Pe rândurile și superstiții vechi“ în „Istoria românească“ descrierea de nuntă și de înmormântare ritualuri și ceremonii legate de nașterea copilului la „mahomedanii și neamurilor“, având în vedere materialul etnografic kazah [2].
Călători din secolul al XVIII-lea. Acesta a fost asamblat materiale Etnografică extinse, în care descrierea credinței ca vamal și element de spirit național atașat o mare importanță. Rețineți că majoritatea informațiilor, cercetatorii raport, au colectat prin observare și rezidenți interogatoriu. Având în vedere că principala sarcină de oameni de știință de călătorie pentru a descrie și să clasifice toate văzute în descrierea lor au prevalat asupra studiului și judecata lor arată în mod clar reflectarea politicii oficiale a șantierului. Mai mult decât atât, trebuie remarcat faptul că materialul etnografic și istoric asamblate în cauză, în principal tineri și de mijloc zhuzes kazah. Prin urmare, este necesar să se recunoască publicația nealeatorii în limba rusă, tradus din franceză cartea lui J .. Makkartneya și George. Staunton în călătoria lor în anii '90. secolul al XVIII-lea. [11].
În formă de note de călătorie create lucrări științifice cu privire la Kazahstan, și savanți din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ca și în perioada precedentă, studiul unor călătorii occidentali au fost publicate în România, în limba originală. [12] Unele dintre ele sunt publicate în străinătate în limba germană [13] Engleză [14] și limbi, a devenit proprietatea științei europene. F. Müller multe pagini dedicate descrierii de stilul lor de viață de lucru al kazahilor, convingerile lor religioase, cultul strămoșilor. [15] CH.G. Kotrelev, care a călătorit în 1840-1841 bienal. Siberia, a vizitat Petropavlovsk, Ust-Kamenogorsk, Omsk, Orenburg, a fost o descriere a acestor orașe, precum și stilul de viață, obiceiuri, credințe religioase, kazahă de stepă. [16]
În acest stadiu turiști au notat slab islamizeze masa principală a kazahi. Deci, Yanushkevich, a călătorit în stepa kazahă în a doua jumătate a 40-e. în jurnalul său de călătorie pentru 1846 el a remarcat: „Este de remarcat faptul că doar aristocrației trimite rugăciunea musulmană Kârgâză ... Iartă-Kârgâzstan nu se roagă“ [16]. Informații interesante a dat și activitățile din khojas districtul Karkaralinsk: „Timp de mai mulți ani, a fost în vechiul cartier al Tașkent, Khoja, care a scos Azret (Turkestan) diferite altare, a fost angajat pentru a rezolva sultanului în afaceri: unii înjurăturile, alții binecuvântat , rugăciunile de citire sau distribuție talismane consacrate - și lucrurile au mers bine, pentru că avea diferite „ofertele“ ale kirghizi. sfințenia Lui este crescută în special atunci când a ofensat o kârgâză, sa oprit în limba sa gură, atât de mult încât timp de trei ani nu poate rosti un cuvânt, „[16, p.191].
Călătorit în anul 1834 în stepele evskim-fag K. Goebel lăsat în lucrarea sa „Călătorie spre GHQ Dzhangir Bukeeva, Khan interior hoarda kârgâz“ descrierea unui caz curios: „La 6:00 am auzit vocea mullahs care au efectuat într-o sală de rugăciune mare. Mulla aceasta a fost Khan, pe care nu am recunoscut la început, pentru că el purta un turban de mătase albă. El a acceptat această responsabilitate în absența mulahilor. M-am întrebat închinători reverență indestructibile, deși camera era fierbere un samovar imens și oamenii mergeau înainte și înapoi. Moscheea nu a fost acolo, dar Khan a sugerat să construiască „[17]. Aici vom vedea o serie de încălcări ale practicilor religioase musulmane.
In 1829 cu Jahangir Khan întâlnit un om de știință și calator Aleksandr Gumboldt. „Tinerii hoardele Khan Inner Dzhangir Bukeev, care vorbește în limba rusă, persană, arabă, și un om foarte educat“ - a scris el într-o scrisoare [18].
Casa Khan a avut bun la acel moment, o bibliotecă ce conține cărți în limba rusă, și în limbile orientale. Khan a colectat, de asemenea, informații despre istoria și cultura poporului său. Inventar de proprietate Khan, compilată după moartea sa, apar pe 212 cărți, așa cum este scris, „Tatar conținut diferit“. [21] Oamenii de știință și călători l-au vizitat, au avut posibilitatea de a se familiariza cu aceste materiale. În sprijinul acestui fapt este un fragment din „Memoriile lui Baron FA Buller pe drumul spre Hoarda interioară „:“ Am petrecut seara în citirea diferitelor tipărite și scrise de mână de informații cu privire la kirghizi „[21, s.424].
Impresiile și observațiile călătorilor din Kazahstan au influențat în mod direct gândirea socială în România și este o reflectare a relațiilor ruso-kazah la un moment dat.
Deci, de exemplu, NS Lykoshin rapoarte toate numărul tot mai mare de pelerini, inclusiv cele din Kazahstan: „La sfârșitul trecut, în 1901 numărul de pelerini din districtul Chimkent a atins figuri fără precedent 188 de oameni ... și parohie nomazi cele mai îndepărtate angajate exclusiv în populația Kârgâză, au dat un procent semnificativ de pelerini religioase ... din toate județele județ există 126 pelerini. Majoritatea pelerinilor bătrâneții, dar unii dintre ei au mers, însoțit fii tineri, și chiar soțiile lor“. [26]
Călătorii străini au încercat să captureze toate cele mai remarcabile, vine drumul lor. Germană Genrih Mozer, de exemplu, a remarcat starea deplorabilă a miracolul arhitecturii din Asia Centrală a complexului Ahmed Yasawi „clerul Neglijența obligat să monitorizeze siguranța clădirilor, a condus la faptul că bogat decor mozaic a rămas foarte puțin“. [28]
geograf suedeză și explorator Sven Hedin a făcut trei călătoresc în stepele din Kazahstan, patru luni de viață printre kazahi. Descrierea a treia călătoria sa publicat în limba rusă. Acesta a atras atenția de pagini dedicate mausoleul lui Ahmed Yasavi și moschee: „Pe acoperișul moscheii mai multe cupole dynevidnyh. Cu care se confruntă din China lut a căzut de pe fațadă, ci pe cei doi pereți ai clădirii și este destul de supraviețuit pestreet vopsea albastră și verde. Dome patrulateră închis de perete de lut care Khudoyarkhan construit în interiorul acestui zid situat barăci din România „[31].
Cu toate acestea, R. Karutts recunoaște importanța pentru răspândirea Islamului în putere Kazahstan tătară, pe care el numește „o nouă, deschisă, sau reînnoită pentru regiunea de stepă Islam cu epoca rusă“, în timp ce observând că „continuă să existe ca de obicei Turkestan mai vechi“ [ 34, p.126]. observarea lui este de interes ca „Mangyshlak pe baza de obligațiuni vechi tinde să Khiva; de acolo el devine sămânța lui, el trimite slugilor sale să fie mullahs instruiți „[34, p.126].
Astfel, în secolele XVIII-XIX. datorită eforturilor, nu numai de cadre universitare din România și practicieni, precum și călătorii din Kazahstan au fost colectate informații istorice și etnografice valoroase, a văzut un număr de lumină opublikatsy care acoperă problemele individuale din cadrul cercului Islamului, istoria problemelor din Kazahstan. Și, deși istoria Islamului din Kazahstan, caracteristica credințelor populare, caracteristicile politicii religioase a guvernului între majoritatea publicațiilor din această etapă nu au făcut obiectul unei analize speciale, dar a primit cu toate acestea, unele acoperire. Desigur, observarea călătorilor au fost adesea superficiale, limitate doar la partea exterioară a vieții culturale și nu sunt întotdeauna adevărate. Cu toate acestea, ei au contribuit la acumularea de experiență de cercetare specifice credințelor religioase ale kazahii, caracteristicile politicii religioase românești în stepa kazahă.