Banca Centrală Europeană

Banca Centrală Europeană

Banca Centrală Europeană

După al doilea război mondial a început unificarea Europei și crearea unui spațiu de piață unică. În anii 1947-1957 a fost integrarea regiunii, a existat Uniunea plăți europene.

În 1957, principalele țări ale Europei unite în Comunitatea Economică Europeană (CEE). În 1979, pentru plăți reciproce a fost introdusă condiționată unitate monetară ECU, rata care este raportat la un coș de valute europene.

Până în prezent, BCE este o educație juridică specială, care acționează pe baza unor acorduri internaționale. Capitalul său autorizat să creeze până la 5 miliarde de euro. acționarii sunt băncile centrale din Europa. Cele mai mari contribuții făcute de Deutsche Bundesbank, - 18,9%, Banca Franței - 14,2%, Banca Italiei - 12,5%, iar Banca Spaniei - 8,3%. Acțiunile altor bănci centrale ale țărilor din zona euro în creștere cu 0,1-3,9%.

Organul suprem al BCE - Consiliul guvernatorilor, care include membri ai Comitetului executiv și șefii băncilor centrale ale țărilor - participanții din zona euro.

Conducerea curentă a Băncii este încredințată comitetului executiv, care este format din șase membri, inclusiv președintele și adjunctul acestuia. Acestea sunt numiți de către Consiliul superior și trebuie să fie aprobate de Parlamentul European, precum și șefii de state membre ale zonei euro.

Principalele funcții ale Băncii Centrale Europene sunt:

  • menținerea stabilității economice în zona euro, în special nivelul inflației nu mai mare de 2%;
  • să dezvolte și să conducă politica monetară în zona euro;
  • gestionarea rezervelor valutare;
  • emisii Euro;
  • stabilire a ratelor dobânzilor.

Pentru a pune în aplicare aceste funcții, în practică, BCE oferă o împrumuturi de stabilizare, desfășoară licitații ipotecare pentru cele mai importante bănci implicate în operațiuni de schimb valutar, precum și să efectueze alte tranzacții pe piața deschisă.

În activitățile sale, Banca Centrală Europeană este în mod oficial independent. În același timp, el trebuie să raporteze anual Parlamentului European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Consiliul Europei.