Zhuravlev - legi fonetice
Legile fonetice (legile sunetului) - funcționarea legilor în vigoare, precum și dezvoltarea de materiale de sunet al limbajului care reglementează modul de conservare durabilă și schimbarea periodică în unitățile sale de sunet, secvența și combinația lor. Legile funcționării materiei de sunet de limbă guvernează de viață fonetic fi essami pro, variația alofon, live alternanțe de poziție. Această variație se datorează alofon numai mediul fonetică (poziția) și funcționează, în principiu, în mod regulat, în toate cuvintele, toți reprezentanții comunității de limbă; de exemplu, în toate cuvintele limbii române a exprimat consoană, lovind sfârșitul poziției cuvânt este înlocuit în mod regulat de „îngheț - Moro [s]“ surd corespunzător, „Garden - sa [t]“ etc. Nu există excepții. Legile limbajului audio au format materie etape istorice succesive de evoluție a limbajului audio determina istoric (tradițională) intercaleze unități de sunet. La momentul legilor sale de fundare de dezvoltare funcționează istoric normală a legilor care generează variații de poziție regulată a alofon. Funcția de transformare în legea vie istorică realizată prin îndepărtarea condiționare pozitional (adică e Nia Disparitia legii de funcționare), prin conversia vie fonetică alternanței (variația alofon) în nepozitsionnyh, alternanța foneme istorice independente. Astfel, alternanța istorică (la
Fortunatov FF Modificările în pronunțarea cuvintelor ca limbajul semnelor, în cartea sa. Selected Works, Vol. 1. M. 1956.
AA reformată Modificări în Fonetică și legile fonetice în cartea sa. Introducere în Lingvistică, 4a ed. M. 1967.
Katznelson SD Legile de sunet și mecanismele lor interne în carte. Teoria limbajului. Studii de limba engleză. Studii Celtic. M. 1976.
Zhuravlev VK Postulatul imuabilitatea legilor fonetice și lingvistica comparată moderne. Load Cell 1986, № 4.
Fourquet J. Pourquoi les Lois Phonétiques sans sont excepție, în coll. Lucrările Congresului Internațional IX al Linguists, Haga - Mouton, 1964.
Collinge N.E. Legile indo-europene. Amsterdam - Philadelphia, 1985.