Talk pleykasta Olga

Scena arie Lenski.

LENA:
Cât de fericit, cât de fericit sunt!
Am vizhus din nou cu tine!

OLGA: Ieri am văzut, cred.

LENA:
Oh, da! Dar toată ziua în ansamblu,
A doua zi a fost mult timp petrecut în separare.
O eternitate!

OLGA:
Veșnicia!
Ce un cuvânt teribil!

LENA:
Poate.
Dar mea, nu e infricosator pentru dragoste!

Lenski și Olga du-te în grădină.

Oneghin (Tatiana).
Spune-mi, cred că, ești tu
Preskuchno aici, în pustie,
Deși fermecător, dar acum?
Nu cred atât de distractiv
A fost dat.

TATIANA: Am citit foarte mult.

Oneghin:
Cu toate acestea,
Citirea ne dă abisul produselor alimentare
Pentru mintea și inima,
Dar nu este întotdeauna posibil să ne să stea cu o carte!

TATIANA: Visez uneori rătăcind prin grădini.

Oneghin: Care este treaba ta de vis?

TATIANA:
Chibzuința prietena mea
Înșiși de zile de leagăn.

Oneghin:
Te văd teribil de vis,
Și așa că am fost o dată.

Oneghin si Tatiana, continuând să vorbească, a eliminat aleea de grădină. Lenski și Olga a revenit.

LENA (arioso):
Te iubesc,
Te iubesc, Olga,

Ca sufletul unui poet nebun lui
Încă îl iubesc condamnat.
Întotdeauna, peste tot una vise
O dorință obișnuită,
O tristețe familiară!
Am fost băiatul captiv,
nu a fost încă znav junghiuri inima,
Am fost un martor de emoție
distracțiile dvs. pentru sugari.
În umbra hranitelnoy stejari
Împărtășesc distracția.
Te iubesc, te iubesc,
Ca sufletul poetului doar iubește.
Tu ești cel în visele mele,
Ești unul dintre dorințele mele,
Tu să-mi bucuria și suferința.
Te iubesc, te iubesc,
Și niciodată, nimic:
Nici distanța de răcire,
Nici ceasul despărțirii, nici un zgomot distractiv
Sufletul nu sobered
Încălzit virgin dragoste foc!

OLGA:
Sub adăpostul tăcerii rurale.
Cresc cu tine impreuna noi.

LENA:
Te iubesc.

OLGA:
Și nu uitați, alte coroane
deja în tații copilărie până la noi.

LENA: Te iubesc, te iubesc!