Structura și konstitutsiiRumyniya- studopediya

Constituția este un normativ - act juridic, care are cea mai mare forță juridică, care reglementează relațiile dintre om (societate) și a statului, precum și stabilirea bazei pentru organizarea statului însuși.

Subiectul dreptului constituțional în România acoperă două domenii principale de relații publice:

a) protecția drepturilor și libertăților omului (în domeniul relațiilor umane și a statului);

b) structura de stat și de guvern (relațiile din sfera puterii).

Soldul acestor relații asigură coeziunea socială, care prevede:

1) Principiile care stau la baza care exprimă definiția calitativă, forme de organizare și funcționare;

2) Mecanismul prin care controlează toate domeniile societății. Dreptul constituțional are ca obiect relațiile sociale de acest gen.

Să le ia în considerare în detaliu:

1. normele constituționale și legale fixe, în primul rând, principalele principii care guvernează aranjamentul societății: suveranitatea, forma de guvernare, forma de guvernare, puterea accesoriu și principiile generale de funcționare a întregului sistem de organizare politică a societății.

2. O societate nu poate exista fără o bază comună a statutului juridic al membrilor săi, definirea principiilor relația dintre stat, societate și cetățeanul.

Subiectul dreptului constituțional sunt relațiile care definesc cetățenia, principiile care caracterizează poziția unei persoane în societate și stat, drepturile, libertățile și responsabilitățile. Aceste relații sunt punctul de plecare pentru toate celelalte sfere ale relațiilor sociale dintre oameni.

3. În România, există un domeniu de aplicare largă a relațiilor dintre Federația în ansamblul lor și supușii, soluționarea care este o condiție esențială pentru asigurarea integrității și unitatea statului. Aceste relații sunt, de asemenea, obiectul dreptului constituțional.

Preambulul Constituției române definește obiectivele și sarcinile statului, care includ: 1) aprobarea drepturilor și libertăților omului; 2) aprobarea păcii civile și a armoniei în Federația Rusă; 3) menținerea unității statului istoric; 4) renaștere stat suveran România; 5) aprobarea inviolabilitatea fundamentele democratice ale statului român; 6) asigurarea bunăstării și prosperitatea România. dispoziții preambulare sunt solemne declarative, permeat oricum toate articolele din Legea fundamentală a țării, în cele din urmă determină sensul și semnificația.

Poziția pe care individul, drepturile și libertățile sale sunt cea mai mare valoare a societății (art. 2), definite drepturile și libertățile omului și cetățeanului, garanția lor în capitolul 2 din Constituție fundamentale.

Capitolul 1, „Elementele fundamentale ale ordinii constituționale“ - o reflectare a unei schimbări calitative în caracteristicile de eșec.

Capitolul 3 „Structura federală“ conține 15 articole, dezvolta și păstra cele mai importante prevederi din capitolul 1, „Bazele ordinii constituționale“, în special art. 1, 4. 5, caracterizat prin: o listă completă cuprinzătoare cu numele Federației; relația dintre guvernul federal și entități federale.

Capitolele 4-8 sunt dedicate organizării autorităților de stat și locale.

Capitolul 4, „Prezident Rumynii“ este format din 14 articole, care consacră: statutul președintelui ca șef al statului; comandă preluarea funcției, Președintele Federației Ruse; autoritatea administrației președintelui rus, justificarea lor de reziliere anticipată; ordinea pozițiilor concediere PrezidentaRumyniyaot.

Capitolul 5, „Adunarea Federală“ se referă la elementele de bază ale organizării și activității Parlamentului român, și include 11 articole. că fix: statutul Adunării Federale - Parlamentului ca organ reprezentativ și legislativ al România; Procedura de asamblare Federal pentru formarea și structura acestuia; competența Consiliului Federației și Dumei de Stat; reguli ale procesului legislativ în România.

Capitolul 6 „Guvernul România“ este format din 8 articole care reglementează activitatea guvernului rus, care conduce puterea executivă în România. În special, în capitolul 6 sunt fixe: formarea, Guvernul structurii; competența Guvernului; ordinea de demisie, exprimându-și încrederea în Guvern.

În capitolul 7, „Puterea judecătorească“ conține 12 articole, care descrie conceptul de autoritate judiciară în Federația Rusă. Capitolul definit: Sistemul judiciar din România; statutul judecătorilor, principiile justiției; formarea și competența Constituționale Supreme, Supreme de arbitraj instanțele din România, Biroul Federației Ruse Parchet.

Capitolul 8, „Guvernarea locală“ specifică poziția art. 12 KonstitutsiiRumyniyai prevede: sistem de auto-guvernare locală din România; funcțiile administrației publice locale din România; funcțiilor administrației publice locale; garanții ale autonomiei locale.

Capitolul 9 „Modificările constituționale și revizuirea Constituției“ definește procedura de modificare a Constituției actuale, și revizuirea acesteia, și anume adoptarea noii Constituții.

KonstitutsiyaRumyniyasoderzhit comprimat, caracteristic conținutul profund al societății românești.

Asigurarea de relații publice importante și principiile fundamentale ale societății, Constituția prevede temeiul juridic pentru legislația în vigoare, care sunt refractate, dezvăluite și prevederile constituției specificate.

În acest caz, normele constituționale păstrează certitudinea și cea mai mare forță juridică în raport cu normele legislației în vigoare. Stabilitatea și durabilitate din Constituție ca legea fundamentală a statului român ca urmare a doi factori:

1. În virtutea conținutului abstract al dispozițiilor sale, aceasta nu este supusă schimbării frecvente.

2. Procedura rigidă pentru introducerea modificărilor și completărilor este garantul longevității sale, stabilitate și viabilitate.

Cele mai importante principii ale Constituției:

- democrația, suveranitatea, federalismul, umanismului, principiul separării puterilor și a altor principii bazate pe valori universale.

Constituția - un act juridic special, care este în mod substanțial diferită în natură, esența, proprietățile juridice.

Constituția - nu numai a actului juridic și politic, pentru că servește pentru a asigura dominația anumitor forțe ale societății sau de oameni, în general, este un purtător al unei anumite ideologii politice. Astfel, în Constituția română recunoaște diversitatea ideologică și politică, sistem multi-partid.

Constituția are caracteristici juridice specifice:

· Regula legii de bază (partea 2 din articolul 4). Dotat cu o regulă de proprietate, Constituția extinde impactul juridic pe întreg teritoriul România, inclusiv Republica ca parte din România, cu propria lor constituție;

· Forță juridică superioară (articolul 15). Legile și alte acte normative adoptate în România, nu ar trebui să contrazică Constituția. act de reglementare care contravine Constituției, abrogarea sau modificarea întinzi. Autoritățile publice, autonomiei locale, oficiali, cetățeni, asociații ale cetățenilor sunt obligate să respecte cu strictețe Constituția;

· Efect direct (articolul 15). Dacă există un conflict între Constituție și alte reglementări legale în vigoare a Constituției. Orice cetățean, cerând protecția drepturilor și libertăților lor are dreptul la prevederile Constituției, precum și orice organ al puterii de stat, oficial administrației publice locale trebuie să respecte prevederile Constituției, indiferent de legile în vigoare, regulamente, ordine, etc.

· Nucleul sistemului juridic, baza pentru dezvoltarea legislației: Constituția este baza legislației în stat, care stabilește legile constituționale federale, alte reglementări trebuie să fie luate în dezvoltarea prevederilor constituționale. În special, partea a 2 a articolului 5 din Constituție prevede că republica (stat) are propria constituție și legislație; teritoriu, regiune, oraș federal, regiune autonomă și o zonă autonomă are carta și legislația;

· Stabilitate: există o procedură specială, complicată de revizuire a Constituției și de modificare a acesteia (cap.9).

· Protecție juridică specială, nu sunt specifice oricărui alt act normativ.

sistem constituțional - o formă sau metodă de organizare a statului, asigurând subordonarea legii și caracterizează ca pe un stat constituțional. Limitarea autoritate de stat are dreptul la unul dintre obiectivele - pentru a crea condiții optime pentru funcționarea societății civile.

Ca o ramură a dreptului constituțional al sistemului juridic național este reprezentat de un set de norme juridice care definesc (reglementate):

a) bazele sistemului constituțional;

b) statutul juridic al omului și cetățeanului;

c) starea dispozitivului (organizarea teritorială de stat);

g) sistem, ordinea de formare, principiile de organizare și activități ale autorităților de stat și locale.

Dreptul constituțional reglementează cel mai important, fundamental pentru relațiile de stat și societate. Ca parte a sistemului juridic de drept constituțional stabilește (stabilesc) un sistem de valori constituționale și pentru a asigura protecția și realizarea acestora. Sistemul de bază al valorilor constituționale sunt:

1) Suveranitatea poporului,

2) Libertatea individului,

Prin urmare, dreptul constituțional reglementează două grupe principale de relații:

- legate de protecția și realizarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului fundamentale;

- legate de organizarea și funcționarea sistemului de alimentare.

Mai mult, al doilea grup - relațiile de putere - este dependentă, de primul derivat. Potrivit KonstitutsiiRumyniya „recunoașterea, respectarea și protecția drepturilor și libertăților omului și cetățeanului - datoria statului“. (Articolul 2) Drepturile și libertățile determina sensul, conținutul și aplicarea legilor, activitățile autorităților legislative și executive, guvernele locale și garantat prin lege.