Sistemul politic actual din România, Constituția - temeiul juridic al politice

Constituția - baza legală pentru sistemul politic din România

Temeiul juridic al sistemului politic al unui stat democratic este Constituția, care definește structura politică, natura relațiilor dintre societate și autoritățile publice, a drepturilor omului și a libertăților, procedura și principiile autorităților educaționale.

România se vede pe sine ca parte a unei comunități lume în care toți membrii săi au în mod voluntar se angajează să asigure dreptul, în primul rând în Constituțiile, aceste principii și să le pună în aplicare în mod consecvent. Și noi nu vorbim despre orice principii, ci numai cele care sunt recunoscute oficial de România.

În preambulul Constituției se numesc cele șase obiective de bază, punerea în aplicare a, care este principala sarcină a statului:

• aprobarea drepturilor și libertăților omului,

• aprobarea păcii civile și acordul în România

· Păstrarea unității statului istoric stabilit,

· Renasterea statului suveran România,

• aprobarea inviolabilității fundamentele democratice ale statului român,

· Asigurarea bunăstării și prosperității România.

La art. 14 România este desemnat ca stat laic, care este, nici o religie nu poate fi stabilită ca grupuri de stat sau obligatorii, și religioase sunt separate de stat și egale în fața legii.

Articolul 13 din Constituție prevede că diversitatea politică și sistemul pluripartit sunt recunoscute în România.

Articolul 11 ​​din Constituția România, așa cum sunt indicate subiecții puterii de stat:

· Prezident Rumynii,

· Adunarea Federală (Consiliul Federației și Duma de Stat)

· Guvernul România,

· Instanțele din România.

Separat, se subliniază faptul că puterea de stat la materiile din România a format autoritățile statale. Și delimitarea competențelor între autoritățile publice din România și autoritățile statului român de subiecte efectuate de Constituția România, federale și alte tratate privind delimitarea competențelor.

În conformitate cu art. 12 guvernele locale nu sunt incluse în sistemul organelor de stat. Cu toate acestea, ele sunt în limita competențelor lor sunt independente, iar în România recunoaște și garantează autonomia locală.

Șeful statului român este Prezident Rumynii (Art. 80 din Constituție).

Prezident Rumynii este garantul Constituției România, drepturile și libertățile omului și cetățeanului. În ordinea stabilită de Constituția România, el ia măsuri pentru a proteja suveranitatea România, independența și integritatea statului, să asigure funcționarea coordonată și interacțiunea dintre organele puterii de stat. Conform Constituției românești și legile federale, el definește direcțiile principale ale politicii interne și externe. Ca șef al statului pe care o reprezintă România în țară și în relațiile internaționale.

Președintele este ales prin vot universal, egal și direct prin vot secret. Una și aceeași persoană nu poate deține funcția de Președinte pentru mai mult de două mandate consecutive.

Deoarece principiile de bază ale organizării democratice a societății, care au nevoie de fixare în Constituție, trebuie subliniat următoarele:

- crearea unor instituții politice, care sunt în măsură să elimine tirania care sugerează posibilitatea unui conducător legitim al schimbării;

- a crea condițiile în care protecția drepturilor cetățenilor va fi crucial în politicienii de carieră

- drepturile minorităților;

- care stabilește limitele competențelor instituțiilor statului;

-împărțirea puterii în orizontală (legislativă, executivă și judecătorească) și verticală (federale, regionale și locale);

- crearea unor condiții care să împiedice atingere adusă puterii absolute, ceea ce impune ca interesele instituționale ale fiecărei ramuri sau nivelurile de guvernare nu sunt aceleași.

Pentru a crea un astfel de mecanism politic este necesar să se respecte două principii. Primul principiu este acela că procesul politic ar trebui să funcționeze și să dezvolte, în conformitate cu normele și procedurile care sunt dincolo de controlul unei persoane, chiar și cel mai puternic. Acest criteriu, Constituția noastră, în funcție de politologul român, mai degrabă să nu răspundă, pentru că a fost scrisă de oameni care au fost în mijlocul unei lupte politice, astfel încât Constituția consacră succesul lor în această luptă. Nu întâmplător este adesea menționată ca actuala Constituție „Elțîn“.

Dacă ați găsit o greșeală în text, evidențiați cuvântul și apăsați Shift + Enter