România - un stat suveran

Cu toată varietatea regimului constituțional din România, nu este necesar, dar uităm că Constituția românească este format din prevederile aprobate de către statul român ca suveran și independent. De exemplu, în conformitate cu b. 4 linguri. 15 din Constituția România, principiile și normele dreptului internațional general recunoscute și tratatele internaționale la care România este parte integrantă a sistemului său juridic. Sau, Prezident Rumynii, în numele România negociază și semnează tratatele internaționale România (p. „B“ de Art. 86 din Constituția România).

Dar punerea în aplicare a acestor acțiuni este posibilă numai în cazul în care interesele unui anumit stat considerate alte state (s-ar putea spune, partenerii), în cazul în care, printre altele, România, împreună cu Uniunea Europeană sau Statele Unite își desfășoară politica externă în numele și în interesul oamenilor săi și a un fapt recunoscut în comunitatea internațională - state. De exemplu, România poate participa la asociații interstatale și se transferă acestora o parte din puterile lor, în conformitate cu tratatele internaționale, în cazul în care nu conduce la restricții asupra drepturilor și libertăților omului și cetățeanului și să nu contrazică principiile sistemului constituțional din România (art. 79 din Constituția România).

În consecință, ca o națiune democratică și legală, România este un stat suveran cu suveranitatea, adică, o astfel de proprietate a guvernului, care se reflectă în regula statului în țară și independența acesteia în arena internațională în strictă conformitate cu principiile și normele dreptului internațional universal recunoscute și tratatele internaționale semnate cu alte state.

Suveranitatea, sugerând sensul articolelor 3, 4, 5, 67 și 79 din Constituția România, regula, independența și autonomia puterii de stat, plinătatea puterii judiciare a statului pe teritoriul și independența în relațiile internaționale legislativă, executivă și, este o caracteristică esențială a România calitate ca stat, care caracterizează statutul său constituțional și legal.

Constituția română nu permite nici un alt purtător de suveranitate și sursa de putere, în plus față de oameni multi-etnice din România și, prin urmare, nu implică nici un alt stat suveranitate decât suveranitatea România. Suveranitatea România, din Constituția România, exclude existența a două niveluri ale autorităților suverane sunt într-un singur sistem de guvernare care va avea supremația și independența, și anume, Ea nu permite suveranitatea oricărei republici, orice alte regiuni din România.

Constituția română leagă suveranitatea din România, statutul constituțional-juridic și competențe, precum și statutul constituțional și legal și puterile republicilor care fac parte din România, nu cu voința lor în maniera contractului, precum și cu voința multinaționale poporului român - mass-media și singura sursă de putere în România, care este punerea în aplicare a principiului egalității în drepturi și autodeterminare a popoarelor, a constituit statalitatea suverană a reînviat România ca o unitate de stat istoric stabilit în e prezent dispozitiv federal.

Conținuți în Constituția România problema suveranității determină natura structurii federale, istoric condiționat de faptul că actorii români nu au suveranitate, care aparține inițial în România în ansamblu. În sensul Preambul, articolele 3, 4, 5, 15 (partea 1), 65 (partea 1), 66 și 71 (litera „b“) din Constituția România în relația lor, republică ca actori români nu au un statut de stat suveran și rezolva problema întrebare în caz contrar acestea nu pot în constituțiile lor și, prin urmare, nu are dreptul de a da o proprietate a unui stat suveran - chiar și cu condiția ca suveranitatea lor să fie recunoscută ca fiind limitată „1.

Este important ca în doctrina constituțională (de stat), drept modern, există mai multe ipoteze cu privire la suveranitatea de stat dacă au actori români. Cu această ocazie, este recomandabil să se facă referire la decizia de mai sus a Curții Constituționale a România.

«Constituția România, definind în articolul 5 (partea 1 și 4) statutul specificat la articolul 65 (partea 1) Republicilor ca subiecții români, în baza referitoare la elementele de bază ale sistemului constituțional România și, prin urmare, la elementele de bază ale sistemului constituțional al principiului egalității tuturor subiecților din România , inclusiv în relațiile lor cu autoritățile federale. Recunoașterea suveranității Republicii, în ciuda faptului că toate celelalte subiecte care România nu posedă, ar încălca egalitatea constituțională a actorilor români, ar face imposibilă exercitarea, în principiu, pentru că subiectul România nu are suveranitate, în statutul său nu poate fi egal cu suveranului de stat.

Astfel, din cele de mai sus, putem trage o serie de concluzii importante.

În primul rând, singura sursă de suveranitate și putere de transport în România sunt oamenii multinaționale (cap. 1, v. 3 România Constituția). Acest fapt atât de important încât este de oameni multi-etnice, care locuiesc pe teritoriul România. Numai în interesul oamenilor multinaționale din România, ca stat care realizează atât politicile interne și externe, luând în considerare în același timp cu interesele poporului lor.

În al doilea rând, România are o zonă cu statut de stat. pe teritoriul statului locuite de etnicii în stat sunt situate organele puterii de stat, de capital, pe teritoriul statului sunt subdiviziuni naționale și politice - (Art. 65 din Constituția România) actori români. teritoriul România include teritoriile subiecților, apele interioare și marea teritorială, spațiul aerian de deasupra lor. România are drepturi suverane și jurisdicție exercita pe platoul continental și zona economică exclusivă a România, în modul stabilit de lege federală și dreptul internațional. Granițele dintre subiecții din România pot fi modificate prin acordul comun (art. 67 din Constituția România).

De asemenea, este important ca frontiera de stat face parte din teritoriul România. România sa angajat să determine statutul și pentru a proteja frontiera de stat (n. „N“ Art. 71 din Constituția România).

În scopul de a reglementa statutul frontierei de stat, pentru a asigura siguranța sa, să mențină un modul de siguranță pe întreg teritoriul statului, în România, format Comandantul Suprem al Forțelor Armate, care este președintele România (Art. 1, Art. 87 din Constituția România). În esența sa, frontiera de stat și forțele armate - sunt două trăsături independente ale fiecărui stat suveran.

În al treilea rând, pentru a asigura o calitate înaltă și stabilă atât politicii interne și externe a stabilit România aparatului de stat, format din organisme guvernamentale abilitate cu autoritate publică (art. 78 din Constituția România).

În al patrulea rând, limba oficială a România pe întregul său teritoriu este un român. Republica are dreptul de a stabili propriile lor limbi de stat. Organele puterii de stat, instituțiile autonomiei locale ale Republicii acestea sunt utilizate împreună cu limba de stat România. România garantează tuturor popoarelor sale dreptul de a-și păstra limba lor maternă și de a crea condiții pentru studiul și dezvoltare (art. 68 din Constituția România).

În al cincilea rând, statul de pavilion, emblema și imnul România, descrierea acestora și procedura de utilizare oficială se stabilește prin lege constituțională federală (Art. 1, Art. 70 din Constituția România). Adică, un stat suveran, România are simbolurile sale oficiale de stat.

În al șaselea rând, România are propria sa unitate monetară, care este o RUB (cap. 1, v. 75 România Constituția). Prezența monedei naționale este necesară pentru integrarea cu succes a statului în spațiul economic internațional, menținerea unei economii sănătoase a pieței interne, asigurând stabilitatea exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, precum și pentru a crea condiții favorabile pentru dezvoltarea unui mediu concurențial.

Astfel, Constituția România, ca și actul juridic și politic principal care reglementează pe deplin statutul de România ca stat suveran. Mai mult decât atât, poziția sa în acest domeniu, cât mai transparent posibil și beton, ceea ce face țara noastră și mai puternică.