Originea cuvântului chereslo

chereslo I, cheresla mai mult. "Hip, talie," Ukr. cheresla, vechi-rus. cheresla (p. timp. s. și colab.), St. fames. chrѣsla mai mult. ὀσφύες (Ostrom. martie. Eush. Sin.), Bulg. fileul pl. "spinări inghinală" (688) Mladenov cuvinte. črẹslo „pereților despărțitori din lemn de nuc“ chesh. tříslo, stříslo, multe altele. třísla, střísla "buricul, zona inghinală, organele genitale," slvts. črieslo «șold, Vuta,“ Pol. trzosɫo - aceeași Praslav. * Čerslo «diametru șicane“ se apropie de * čerz- (cm diametru.); cm Berneker I, 148 .; Mikkola, Mél. Redersen 413; Brückner 583. În afara slav. limbi în comparație cu cel literar. kirkšnìs «sold», ltsh. cirksnis «inghinală“ (Mikkola, Ursl Gr I, 94; .. M - E. I, 385). comparație cu mai puțin convingătoare got. haírÞra mai mult. „Pe plan intern, inima,“ OUG hërdar «măruntaie“ (Mi EW 34 ;. Matsenauer, LF 7, 36 ;. v cm Berneker, ibid) sau OI. herðr bine. "Umăr" (I. Schmidt, Vok 2, 25.); Holthausen (Awn. Wb. 112) se referă la ultima OI. harðr «solid, greu de“ chereslo al II-lea «cota», ucraineană. chereslo, Bulg. coapsele, slvts. črieslo, Pol. trzosɫo, secol băltoace. črjósɫo, n-băltoace. sŕosɫo Praslav. * Čerslo înrudit Prussian etc.. kersle «târnăcopul“ literar. kerslas «cuțit flebotomie“, apoi - Lt. kertù, Kirsti «bici, greu de învins"; vezi Bug RFV 70, 102 .; Meĭe 414; Troutman, VSW 130; Arr. SPRD. 356 și urm.; Berneker I, 148; I. Schmidt, Vok. 2, 502; Mikkola, Ursl. Gr. I, 160; Mél. Redersen 413; Matsenauer, LF 7, 37; Frenkel, Lit. Wb. 245.

Typos și alte erori evidențiate de cursor, faceți clic pe Ctrl + Enter și trimite-ne!

Eroare în text