orientativă de evaluare a eficienței administrației publice

Una dintre problemele administrației publice moderne - o evaluare a calității sale. Mecanismul de evaluare tradiționale, bazate pe atingerea obiectivelor specifice, conține anumite riscuri pentru a obține mijloace formale și metode de indicatori, nu sunt comparabile cu dezvoltarea strategică a statului pe termen lung.

În România, există în prezent 40 publice și 45 de programe speciale. Acestea includ obiective, obiective, indicatori și planul de acțiune. Luați în considerare un cap de pod în moderne practici de gestionare a statului român de evaluare a eficienței sistemului programelor guvernamentale. La evaluarea eficienței analizează trei parametri cheie:

- gradul de realizare a indicatorilor planificate;

- Gradul de realizare a nivelului costului planificat;

- gradul de executare a planului de implementare a Programului de Stat.

În al doilea rând, formalismul. Indicatorul poate fi atins în mai multe moduri: Primul este maximizată viabilitatea țării, el este cea mai bună soluție de management public, mai consumatoare de timp pentru a pune în aplicare.

A doua metodă are ca scop realizarea parametrului formal. Acesta constă în redistribuirea riscurilor de la o zonă la alta (ca urmare a deciziilor luate de management mod prejudiciază alte sfere de ordine de viață a statului).

Luați în considerare exemple specifice.

Exploatarea pe scară largă a materiilor prime destinate modelului economic: construirea producția de petrol și gaze, export activ în străinătate, transformând țara exclusiv minerit, dar care nu produc. Modelul nu a implicat mobilizarea, descoperire tehnologică, și a avut ca scop maximizarea profitului anumite straturi ale societății, care a încercat să maximizeze venitul lor, redistribuirea sarcinilor de investiții cu companiile străine.

Efectul pozitiv al acestui model a fost creșterea rapidă a unei cantități minime de efort în primii ani pe fondul creșterii neftekotirovok, stabilizarea parametrilor macroeconomici, intrarea în clubul celor mai mari economii din lume. Cu toate acestea, costul acestui model sa dovedit a fi prea mare pentru țară: România sa transformat efectiv producția, ponderea mărfurilor importate în consum a depășit limitele admise critice pentru România a fost stabilită monospetsialitsiya - combustibil și energie a resurselor (3), creșterea dezechilibrelor de dezvoltare sectorială și regională.

Figura 3. Structura exportului românesc (conform Rosstat)

De exemplu, creșterea demografică nu a fost o creștere naturală și migrația (Figura 4). Acesta este parametrul țintă - stabilizarea situației demografice prin creșterea populației a fost pusă în aplicare prin atragerea migranților, mai degrabă decât crearea condițiilor pentru rata natalității și pentru a depăși declinul natural al populației. Rezultatul acestei politici a fost deteriorarea situației interetnice și creșterea ratei criminalității. Ignorând cauzele de uzură, cum ar fi grupul etnic românesc nu permite să depășească cea mai mare rată de scădere a numărului acestui grup etnic.

Figura 4. Componentele populației (conform Rosstat)

Creșterea salariilor profesorilor, lucrătorilor din domeniul sănătății, a promis unui decret prezidențial îndeplinit în mod formal: reducerea numărului de angajați la fondul de salariu constant. creșteri salariale, dar în același timp, crește excesiv sarcina specialiștilor, rata șomajului a crescut (Figura 5).

Figura 5. Numărul de lucrători de educație și de îngrijire a sănătății (conform Rosstat)

Prin urmare, se propune introducerea unui indicator agregat care byvklyuchal în sine, pe de o parte, valorile țintă stabilite în programele naționale, pe de altă parte, ar caracteriza starea de domenii specifice, în general, dinamica de dezvoltare. În acest caz, setați parametrii agregatului trebuie să includă acele componente care ar maximiza viabilitatea țării.

Centrul a efectuat în șase domenii de dezvoltare. Fiecare sferă poate conține subsphere. Set de intrare nu caracterizează doar impactul programelor guvernamentale, eficacitatea lor, dar, de asemenea, ia act de schimbările care determină eficiența departamentelor specifice. Prin urmare, acest parametru reprezintă un instrument de evaluare vizuală.

Astfel, se propune în programele de stat de următoarele scheme de evaluare a eficacității punerii în aplicare a acestora:

1. Definirea parametrilor țintă, calendarul punerii în aplicare a acestora. Parametrii trebuie prezentate criterii - parametrii fiecărui program ar trebui să contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor români, pentru a îmbunătăți starea relațiilor sociale și de a spori viabilitatea statului român.

2. Elaborarea unei hărți a riscurilor posibile în realizarea acestor scenarii sunt toți parametrii posibili pentru care parametru oficial este realizabil, dar punerea în aplicare a deciziilor guvernamentale degradează alți parametri de sistem.

3. Examinarea indicelui integrat - indicele de succes în punerea în aplicare a programului de stat. Indicele include o multitudine de parametri care nu sunt prevăzute în programul național, dar ținând cont de dezvoltarea cu succes a componentelor sferei, precum și opțiuni care se încadrează în zona de risc, în al doilea paragraf.

Luați în considerare următorul exemplu. Fig. 6 arată creșterea salariilor cadrelor didactice (în prețuri constante, în dolari SUA).

Figura 6. Creșterea salariilor profesorilor (conform Rosstat, calculul TSNPMI)

În punerea în aplicare a acestei sarcini, sectorul educației școlare de stat sa deteriorat. Acest lucru este reprezentat în figura 7, care reprezintă un grafic al școlarizării domeniului de succes care reprezintă un indicator compozit al mai multor parametri care descriu cel mai bine starea sferei. De exemplu, indicele include indicatori precum numărul de cadre didactice, numărul de școli de învățământ general, dotate cu calculatoare, numărul de studenți și altele. Indicele arată în mod clar că atingerea parametrilor prevăzuți la formale (creșteri salariale prin reducerea numărului de cadre didactice), aceasta afectează în mod negativ întregul sistem școlar.

Figura 7. Indicele succesului învățământului școlar (conform Rosstat, calculul TSNPMI)

Această tehnică va permite evaluarea globală a eficacității deciziilor guvernamentale, eliminând zelul funcționarilor la executarea formală a ordinelor. Când salvați sistemul actual de evaluare în țară și va continua să sufere schimbări superficiale.