legislatură

1. Parlamentul România este singura legislativul federal.

2. Parlamentul este alcătuit din Adunarea Federală și de Adunarea Populară.

3. Adunarea Federală - camera superioară - republici formate, teritorii, regiuni, regiuni autonome și zone autonome independent. Delegația din republică, teritoriu, regiune, regiunea autonomă și zona autonomă nu poate conține mai mult de 2 persoane. Fiecare delegație are un vot la un vot decisiv.

Puterile Adunării Federale Delegatilor ultimii 3 ani.

4. Adunarea Populară - casa de jos - este format din 400 de deputați aleși prin vot universal, egal și direct prin vot secret. Procedura pentru alegerea deputaților Adunării Naționale se stabilește prin lege constituțională federală.

Puterile Adunării Naționale Deputaților ultimii 4 ani, și la fiecare 2 ani compoziția jumătate actualizate House.

1. Adunarea Federală:

a) Desemnați referendumului federal;

b) aprobă limitele de schimbare între republicile, margini, zone, ale comunităților autonome și regiuni autonome;

c) să aprobe crearea unor noi republici, teritorii, regiuni, provincii autonome și regiuni autonome, precum și modificări ale statutului lor constituțional și legal;

g) decide asupra războiului și păcii;

e) conferă președintelui încheierea candidaților pentru postul de secretar de stat și miniștri de stat;

e) este de acord cu numirea președintelui Înaltului Comandament al forțelor armate;

g) respinge secretarul de stat și miniștri de stat în modul prevăzut de Constituție;

h) exercită alte atribuții prevăzute de Constituție.

2. Adunarea Națională de:

a) realizează reglementarea legislativă a problemelor din cadrul jurisdicției federale;

b) stabilește taxele federale și taxele;

a) controlează eliberarea de bani;

g) stabilește fonduri federale de dezvoltare regională; Acesta ia decizii cu privire la împrumuturi federale și asistență economică;

e) aprobă numirea făcută de președintele Băncii România, Președinte, președinte al Camerei Federal de Statistică;

e) aprobă, la propunerea președintelui numirea judecătorilor Curții Constituționale și a Curții Supreme;

g) este de acord cu numirea altor judecători federali;

h) exercită alte atribuții prevăzute de Constituție.

3. Camera împreună:

a) primirea bugetului federal, face modificări la acesta;

b) să ratifice și să denunțe tratatele internaționale România. Sub rezerva ratificarea tratatelor internaționale cu privire la aspectele economice, financiare și militare teritoriale, generale; acorduri privind patrimoniul istoric și cultural al poporului român; tratatele privind drepturile omului, libertățile și îndatoririle unui cetățean; acorduri privind participarea România în cadrul organizațiilor internaționale și alte asociații, precum și în sistemele de securitate colectivă; contracte, dintre care performanța necesită o schimbare a legilor federale; alte acorduri prevăd în mod expres procedura de ratificare;

c) să contribuie la Curtea Supremă de România noțiunea de privare de mandatul delegaților Adunării Federale și deputații Adunării Naționale, privind demiterea președintelui român și vicepreședintele România, în cazul încălcare gravă a Constituției România, sau de comiterea unei infracțiuni grave împotriva statului. O decizie cu privire la această chestiune se adoptă cu două treimi din numărul total al fiecărei camere de membru;

g) alege Parlamentul autorizat de om;

e) să efectueze alte atribuții prevăzute de Constituție.

1. membru al Parlamentului - un delegat la Adunarea Federală sau Adunarea Populară - poate deveni un cetățean român care are drept de vot.

2. Un membru al Parlamentului nu poate fi atât un delegat și un adjunct, și adjunct al organismului guvernamental al republicii, teritoriu, regiune, regiune autonomă, regiune autonomă, precum și un membru al autorității locale.

3. Un membru al Parlamentului nu poate deține o funcție în ramura executivă. Un membru al Parlamentului nu poate deține nici o poziție în sistemul judiciar.

4. Un membru al Parlamentului nu se poate angaja, de asemenea, în activitatea de întreprinzător, o parte din organele de conducere ale întreprinderilor comerciale și de altă natură, precum și a efectua orice lucrare plătită.

5. Un membru al Parlamentului beneficiază de remunerație pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și costurile legate de compensare.

1. Un membru al Parlamentului nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, căutare personală, interogarea, măsuri de pedeapsă administrative impuse de o instanță de drept, precum și a răspunderii penale pentru opinia exprimată sau de vot în exercitarea funcțiilor lor.

2. Un membru al Parlamentului nu poate fi urmărit penal sau arestat pentru infracțiuni sau contravenții administrative, nu este legată de exercitarea atribuțiilor sale, fără acordul Camerei, cu excepția cazurilor când este surprins în flagrant, iar în intervalele dintre sesiuni - fără acordul prezidiul Camerei.

3. Alte garanții ale activităților unui membru al Parlamentului se stabilesc prin lege.

1. Dreptul de vot al unui membru al Parlamentului se desfășoară în persoană.

2. În drept de vot membru al Parlamentului este liber de orice instrucțiuni, mandate și alte influențe și trebuie să fie ghidate numai de principiile generale ale sistemului constituțional al România și poziția personală.

1. Parlamentul România a funcționat sub formă de sesiuni.

1. O sesiune extraordinară a Parlamentului trebuie să îndeplinească cerința: o cincime din membrii Casei, fie; Președintele România, precum și cu privire la decizia comună a Prezidiului camerelor.

Data de deschidere a sesiunii extraordinare este stabilită printr-o decizie comună de Birou în trei zile de la data primirii cerințelor. Sesiunea ar trebui să fie deschisă în termen de cel mult zece zile de la primirea cererii.

2. O sesiune extraordinară se întâmplă pe dreapta, în cazul:

b) apariția evenimentelor clar și fără ambiguități amenință principiile sistemului constituțional al România.

Sesiunea extraordinară este deschisă cu apariția unui cvorum în fiecare cameră.

Sesiunea Parlamentului Română este declarată închisă printr-o decizie comună a ambelor camere. O altă procedură pentru încheierea sesiunii este exclusă.

1. Camerele Parlamentului român stau separat.

2. Ședințele comune ale Camerelor sunt permise numai în examinarea președintelui mesajelor, mesajele Curții Constituționale, Curtea Supremă a mesajelor, aprobarea bugetului federal, precum și alegerea Comisarului parlamentar pentru drepturile omului.

3. Ședințele Camerelor nu pot participa președintele, secretarul de stat, miniștri judecătorilor de stat și federale.

4. Pentru desfășurarea reuniunilor și organizarea Adunării Populare alege Biroul său, președintele acesteia, adoptă un regulament.

5. La reuniunile Adunării Federale președinția vice-Prezident Rumynii. În absența sa, conducerea reuniunii este încredințată secretarului Adunării Federale. Secretarul și cei doi deputați, aleși de Adunarea Federală, constituie Biroul Camerei.

Vicepreședinte al Adunării Federale are votul decisiv.

6. Ședințele Camerelor sunt deschise. În cazurile expres prevăzute de normele, Camera poate organiza sesiuni închise.

1. Fiecare dintre camere ale Parlamentului român înființat o comisie pentru a efectua pregătirea proiectelor de legi federale și alte acte, efectuează audieri și investigații parlamentare.

2. Fiecare dintre camerele și Casa are dreptul de a co-crea comisia de investigare.

3. Comitetele și comisiile au dreptul de a solicita de la orice organism sau prezentarea oficială a tuturor documentelor și materialelor necesare. Nerespectarea atrage după sine o răspundere ofensivă prevăzută de lege.

4. Ședințele comitetelor și comisiilor sunt deschise. În cazurile expres prevăzute de regulamentele, comisia (comisia) au dreptul de a organiza sesiuni închise.

1. Mediatorul parlamentar este garantul drepturilor și libertăților cetățenilor români, consacrate în Constituție.

2. Comisarul parlamentar exercită cel mai înalt de control în domeniul drepturilor și libertăților civile în formă de plângeri și petiții ale cetățenilor încălcări ale drepturilor lor constituționale și libertăți și fac apel la organele de stat competente și organizațiile publice.

3. Comisarul parlamentar este ales la o ședință comună a Parlamentului României Camerele de propunerea comună a președintelui și a președintelui Curții Supreme. El își exercită puterile timp de 15 ani și nu poate fi reales în acest post.

4. Statutul Comisarului parlamentar pentru drepturile omului, serviciile sale, precum și procedura activității lor se stabilește prin lege federală.

1. Parlamentul adoptă România legi și regulamente.

2. Prin emiterea de legi sunt norme de drept. Rezoluție a emis pe probleme de organizare.

1. Dreptul de inițiativă legislativă aparține membrilor Parlamentului din România, Camera românească a Parlamentului, Comitetul House, Președintele România, Curtea Constituțională română, Curtea Supremă de România, comisarul parlamentar pentru drepturile omului, organul legislativ al Republicii, organele reprezentative ale puterii de stat a teritoriilor, regiuni, regiuni autonome, autonome județe, orașe, Moscova și București, precum și împreună nu mai puțin de 100 de mii de cetățeni care au drept de vot activ.

2. Proiectele de legi se prezintă Adunării Populare.

1. Pentru adoptarea unei legi sau regulament este necesară pentru a Adunării Populare să voteze pentru el, în prezența unui cvorum, mai mult de jumătate din numărul total de parlamentari cu drept de vot.

2. Adoptarea legii constituționale este necesar să se voteze pentru mai mult de două treimi din numărul total de deputați.

3. Adoptarea legii privind modificarea Constituției este necesară pentru a vota pentru mai mult de două treimi din numărul total de deputați.

4. Adunarea Națională a adoptat legea trimisă Adunării Federale. În cazul în care, după zece zile de la primirea Adunării Federale din urmă nu își exprimă opinia sa, legea se consideră adoptată de Parlamentul România.

În cazul în care Adunarea Federală respinge legea prin adoptarea rezoluției corespunzătoare, Camera în termen de cinci zile pentru a crea o comisie de conciliere pentru soluționarea litigiilor. În cazul în care nu se ajunge la un acord Adunarea Populară are în vedere încă o dată proiectul de lege, dar nu mai devreme de zece zile. În cazul în al doilea tur de scrutin, proiectul de lege va fi aprobat de un cvorum de două treimi din numărul total de voturi ale deputaților, legea a trecut.

1. Legile și regulamentele Parlamentului român și camerele sale sunt publicate în termen de șapte zile de la data semnării „Reuniunea Codului de Drept din România“ și este inclusă în Codul de legi din România.