înlocuitori de bani - circulația substitute monetare și de bani

substitute monetare

Unul dintre criteriile de gradul de dezvoltare monetară a țării este prezența sau absența înlocuitori în circulație a banilor, substitute monetare. Bani substituie - l substituie formele oficiale de bani intrate în circulație de către entitățile de afaceri în mod arbitrar în scopul efectuării plăților. O trăsătură comună a substitute monetare este faptul că acestea funcționează ca un mijloc de plată, dar nu servesc ca un magazin de valoare și nu determină proporția schimbului de mărfuri (de ex., E. Nu efectuați funcția unității de cont).

Atribuirea unei plăți monetare înseamnă surogat este adesea dictată temei juridic pur. De fapt, există un criteriu economic important pentru o astfel de unitate. înlocuitori de bani, spre deosebire de bani, nu au lichiditate absolută, deoarece acestea au un apel limitat. Astfel, surogate de bani au o lichiditate redusă. În plus, substitute monetare nu poate asigura păstrarea puterii de cumpărare, ca și în circulația secundară sunt acceptate la o reducere, de ex., E. subunitar.

În funcție de specificul organizării relațiilor monetare și natura echivalentele lor monetare ale participanților pot fi împărțite în: publice (bonuri de tezaur, stimulente fiscale, fonduri regionale, etc.); comerciale (facturi, chitanțe, financiare etc.) și alte (token-uri de metrou, cupoane, documente comerciale, etc.).

Ca urmare a utilizării pe scară largă a banilor substituie puterea de cumpărare a diferitelor fonduri tranzacționate în România, și, în consecință, prețurile pentru aceleași produse, exprimate în aceleași ruble, diferit de la 1,5-2 ori.

Consecințele utilizării surogatelor în România sunt: ​​a) înlocuirea masei monetare ca mijloc de plată; b) pierderile ascunse ale întreprinderilor, atât în ​​primirea de fonduri de timp, și, de fapt, sumele primite; c) evaziunea fiscală, ceea ce duce la scăderea intrărilor la buget și creșterea deficitului său; g) promovarea prețurilor de vânzare umflate, comparativ cu prețurile de pe piață și, ca o consecință a inflației - provocând; d) deformarea facturile de mărfuri ca un instrument de creditare comercial în România.