Ideologia principală și valorile lor

Stilul de activitate:

§ ideologic - care vizează protejarea ideologiei lor, prin orice mijloace;

§ pragmatic - concentrându-se doar pe cucerirea puterii, chiar și prin abandonarea ideologiei sale.

În conformitate cu termenii de achiziție de membru de partid:

Personalul § - format în jurul unui grup de lideri politici, în principal axat pe partea profesională Politi-ing și cercuri de elită;

§ masă - învățământ centralizat, bine organizat și Nye disciplinat, cu un membru charter;

§ strict centralizat - rândul său ideologic COMPO-perma- în bază, conectarea acestor organizații încep, caracterizat prin prezența a numeroase legături spini ierarhice, disciplină strictă, aproape militar-evaluate, organizare bună de acțiune.

În funcție de tipul de program (pe scara spectrului politic)

Stânga (socialist, comunist) - protejarea intereselor inferioare straturilor care favorizează intervenția statului în societate.

De dreapta (liberal, conservator) - protejarea intereselor straturilor superioare-Si, proprietatea pro-privat, economia de piață și participarea guvernamentală minimă în societate.

Centriste (social-democrat) - care reprezintă clasa media ny.

Potrivit autorităților:

  • opoziție;
  • guvernământ.
  • Mod de acțiune:
  • Revoluția, un contor (pentru o schimbare fundamentală a sistemului existent)
  • Reformist (pentru buna punere în aplicare a programelor sale în viața societății)
  • crearea de VRumyniyazaprescheno partidelor revoluționare cu naziste și ideologii fasciste.

sistem de partide - conexiuni stabile și relații de diferite tipuri de partide între ele precum și cu puterea INSTI-tutami de stat și alte.

Tipurile de sisteme de partide:

§-un singur partid - toate părțile sunt interzise prin lege, ci unul;

multipartit § (permis legal crearea de partide și mișcări).

§ cu un singur partid dominant - de fapt, participă la puterea de un singur partid, dar există și altele;

§ bipartizan - în lupta pentru putere implică două părți majore;

§ multi-partid (în sens restrâns, „multipartiynaya“) - la putere au o șansă reală de a mai multe părți.

mișcări politice (grupuri de presiune, grupuri de interese) - asociații de voluntariat să-și exprime și prin interesele lor cu punct de topire semnificative în relațiile poruncitor cu suverane-stvom și alte instituții politice.

§ exprimarea intereselor grupurilor, coordonarea și armonizarea intereselor cetățenilor, să informeze autoritățile despre problemele cu privire la-există, de numire a membrilor săi să participe la guvern.

Pentru astăzi România se caracterizează printr-o creștere a activității politice a cetățenilor, manifestată în principal în asocierea cetățenilor în jurul soluției la o problemă, mai degrabă decât în ​​partidele politice vstu Plaine.

Funcția de ideologie politică:

§ stăpânirea public-conștient Niemi;

§ punerea în aplicare a acesteia propriile criterii de evaluare a realității politice;

§ crearea unei imagini pozitive a obiectivelor propuse și dezvoltarea politică a cottages-;

  • teoretic și conceptual;
  • -Program politic;
  • actualizatã.

Ideologia și valorile principale.

1. Liberalismul. piață liberă concurență idealuri, antreprenoriat, egalitatea drepturilor cetățenilor, caracterul contractual al statului, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, sistemul de proprietate privată.

4. ideologie social-democrată: combinația unei ordini sociale echitabile cu principiile libertății și solidarității.

5. Fascism. superioritatea unei rase (națiune), pe de altă parte, capacitatea de a folosi orice mijloace pentru a consolida această superioritate, șovinism, violență.

Motivele pentru existența utopii politice:

1) dorința oamenilor de a crede într-un viitor mai luminos

2) capacitatea de a gestiona populația țării

3) capacitatea de a efectua orice politică sub pretextul de viitor luminos construit-Eniya

4) lipsa de educație în rândul maselor

3. Proclamarea cetățenilor români dreptul de a participa la gestionarea treburilor de stat, de a alege și de a fi ales în organele puterii de stat și a autonomiei locale (art. 32), asigurarea caracterului federal al guvernului (art. 1, 5), recunoașterea independenței administrației publice locale (art. 12 ), alegerea preşedintelui România pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret (art. 81), termenii mandatului președintelui România și Duma de stat (v. 81, 96), Constituția română în termeni generali va predetermina vectorii principali ai La partidele politice să promoveze formarea voinței politice a cetățenilor, prin participarea la alegeri și în activitatea organelor reprezentative și municipalități.