Good Bye Lenin - (2018) - la revedere, lenin - Informații despre film - filme europene

Mama lui Alex a intrat în comă cu puțin timp înainte de căderea Zidului Berlinului. Și când a venit în cele din urmă, nu mai era nici GDR sau țări ale socialismului victorios. Preocupat de starea de sănătate a mamei, Alex a decis să nu-i spune despre schimbările politice. După vestea prăbușirea RDG-ului poate ucide socialiști ortodocși. Fiul trebuie să meargă pe înșelăciune și transforma un apartament într-o insulă din trecut, ultimul bastion al statului inexistent. Studios pretind că cauza lui Lenin este încă în viață și bine.

Ultima modificare: 27/08/13

Mai multe informații >>

discuție >>

Este greu de crezut că ai trăit în RDG pentru o lungă perioadă de timp. Altfel, aș ști că, din moment (acordul 4-parte la Berlin) 1971 trecerea de la vest de Berlin, în V.Berlin a devenit legal și liber, așa. citeste mai mult >>

un film genial. citeste mai mult >>

Tot la fel, banii vor fi furate de cei care au avut acces la ea. Apoi - la țară, (germani - Unite) (așa cum am opus - deconectare) - Și toate prihvatizirovat, vinde. citeste mai mult >>

Filmul este foarte demn. Într-un mod moale, fără isterie este vorba de timp și despre noi - oamenii. Cu un fel de nostalgie pentru zilele vechi. La urma urmei, pentru oricine nu un secret - înainte ca fetele erau mai tinere și toate-toate. citeste mai mult >>

[Quote] №16 Smirnov Viktor Este neclar, dar în cazul în care este Lenin. Lenin asociat cu Zidul Berlinului, este un nonsens total, și, evident, acolo farfetched. Lenin nu a fost faptul că un comunist. citeste mai mult >>

Total mesaje: 24

Citește restul posturilor și se lasă poate aici >>

Reguli de viață Chulpan Khamatova

teatr.ru Film felicită aniversare actriță.

pistă română

Yul Brynner și 30 de actori locali, care au făcut o carieră în străinătate

"101 de ani Studio Babelsberg"

Mutat pe acoperiș, sau despre orice

„Străinul a venit să locuiască cu mine în cameră, care este în casă, în care ne-am tot mutat în jos pe acoperiș.“ Expresia cheie în acest pasaj dintr-o poezie a lui Dylan Thomas este nu numai pentru filmul „The Edge of Love.“