Falimentul ca element al sistemului de piață
Falimentul ca element al sistemului de piață.
Sistemul de faliment este o parte integrantă a economiei de piață. Restructurarea economiei românești, deschiderea pieței interne pentru producătorii străini au pus într-o situație financiară dificilă a majorității întreprinderilor de diferite forme organizatorice și juridice.
Utilizarea instituției de faliment vă permite să restructura nu numai activitatea întreprinderii, dar, de asemenea, pentru a îmbunătăți climatul financiar și economic al altor entități de afaceri, reduce cantitatea de neplată. Falimentul este companiile ineficiente și slabe financiar cum ar fi instrumentul de reabilitare (sistemul de măsuri care vizează îmbunătățirea situației economice și financiare a întreprinderilor, în scopul de a preveni falimentul sau îmbunătățirea competitivității) a economiei în ansamblul său este un element necesar al restructurării economiei românești. În plus, sistemul de faliment este singura modalitate de a recupera sume de bani de la debitor.
Falimentul este o consecință a acestui model de dezvoltare a unei economii de piață, așa cum este dinamică și dezvoltare ciclică, adică ceea ce astăzi este în conformitate cu cerințele pieței, mâine nu pot găsi de vânzare.
Insolventa (faliment) - recunoscut de către instanța de arbitraj de incapacitatea debitorului de a satisface pe deplin pretențiile creditorilor privind obligațiile monetare și (sau) să-și îndeplinească obligația de a efectua plăți obligatorii.
Întregul set de proceduri aplicabile întreprinderilor-debitori, pot fi împărțite în două grupe principale: prevenirea procedurilor de faliment și a procedurilor de lichidare. Prin procedurile de faliment sunt avertismente:
Pentru lichidare proceduri includ:
- lichidarea obligatorie a ent împăcării a debitorului prin decizia arbitrajului instanței-TION;
- lichidarea voluntară a întreprinderilor insolvabile-TION sub controlul creditului-Ditore.
Set de proceduri de prevenire și lichidare este un faliment în sensul cel mai larg. Acest întreg set de proceduri de faliment în sensul larg al cuvântului, este recomandabil să se determine cât de proști durile de criză.
De fapt procedurile de faliment (faliment în sensul strict al cuvântului) sunt parte integrantă a procedurilor de gestionare a crizelor.
Istoria formării și dezvoltării economiei de piață în multe țări arată că neuniformitatea pro-cesiunii a funcționării sale, fluctuațiile volumelor de producție și de vânzări, apariția recesiunii profunde de producție, pe care Caracteristici-rizuetsya ca o situație de criză, ar trebui să fie considerată ca regulă generală. Acest model este strâns legată de caracterul divizat definiția ciclului de viață al întreprinderii.
O caracteristică specială este faptul că crizele apar în toate etapele ciclului de viață a plantelor. Punerea în aplicare a întregului set de proceduri anti-criză începe numai într-o anumită etapă a ciclului de viață: într-o criză, care este caracterizat ca o mare-regulă, insolvența societății. În același timp, măsuri de gestionare a crizelor, care sunt dincolo de domeniul de aplicare al procedurilor de interdicție krotstva și destinate a neutraliza efectele situațiilor de criză, se aplică în toate etapele ciclului de viață.
Du-te la pagina 1 2