Deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului - Vologda avocat, servicii companii juridice din Legas

După aderarea România la Consiliul Europei influențează în mod semnificativ deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului realizează o interpretare oficială a Convenției europene a drepturilor omului, formulate în deciziile anterioare sunt obligatorii pentru al legii române. O întrebare importantă se referă la recunoașterea surselor Curții Europene a dreptului românesc, în general, și sursele de drept administrativ, în special. O parte a deciziilor Curții sunt semnificație administrativă și juridică și, după cum este necesar pentru ca România să aibă un efect de reglementare asupra relațiilor sociale.

Cuvinte cheie: surse de drept, drept administrativ, statul de drept, decizia instanței, drepturile omului.

După intrarea Rusiei în Consiliul Europei se observă influența rezoluțiilor instanței de drept european pentru drepturile persoanei care realizează interpretarea oficială a Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, formulate în soluțiile, necesare pentru Rusia. Important este o întrebare cu privire la recunoașterea hotărîrilor instanței legislației europene izvoarele dreptului rus, în general, și de la sursele de drept administrativ, în special. Partea hotărîrilor instanței de drept european au valoare administrativ-juridică și, fiind necesare pentru Rusia, exercită o influență asupra reglementarea relațiilor sociale.

Cuvinte cheie: surse de drept, drept administrativ, statul de drept, instanța de judecată pentru drepturile omului.

Procesele de universalizare a sistemelor juridice a dus la consolidarea rolului și importanței precedentului judiciar în regulamentul administrativ și juridic. Îmbunătățirea sistemului modern de drept administrativ al surselor este posibilă cu reglementarea legislativă a tuturor organismelor de reglementare administrative și juridice necesare ale relațiilor publice. Fenomenul precedentului judiciar nu este reglementată prin lege în România, dar, de fapt există, cu propriile sale caracteristici, diferite de jurisprudența altor sisteme de drept. În legătură cu această problemă necesită o soluție care formează un model precedentului judiciar ca izvor de drept administrativ, ținând cont de diversitatea expresiilor sale.

<2> Ibid. C. 9.

<4> Ibid. Pp 152.

Curtea nu este inclusă în instanțele naționale. În deciziile sale, aceasta se bazează pe Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care este un tratat internațional, se poate argumenta că Curtea Europeană de Justiție, în curs de dezvoltare și de completare a Convenției, în cursul activității, creează normele dreptului internațional. În consecință, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului nu sunt naționale și internaționale precedente judiciare <6>. Conform p. 1 lingura. Și articolul 46 din Convenție. 1 din Legea federală „Cu privire la ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și protocoalele sale“ obligatorii pentru autoritățile publice din România sunt doar acele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care au fost adoptate în ceea ce privește România. Rezoluție adoptată de Curte în ceea ce privește celelalte state - părți la convenție, nu sunt în mod oficial parte din sistemul juridic România <7>. Dar situația juridică care stau la baza acestor decizii au pentru România și alte țări care nu sunt implicate în acest caz, semnificația juridică. Acest lucru se datorează faptului că drepturile omului ale Curții Europene nu numai să interpreteze Convenția, dar, de asemenea, să se dezvolte, să completeze cu noi reguli.

În literatura juridică, natura influenței justiției europene în dreptul administrativ românesc încă insuficient investigate <9>. În opinia noastră, în cazul în care decizia Curții Europene, indicând un act administrativ-juridic normativ românesc nu corespunde apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în dreptul administrativ românesc modificată, care atrage după sine încetarea acestor acte, în totalitate sau în parte, atunci o astfel de acte ale Curții Europene au forța surselor de drept administrativ din România. Aceasta este, recunoașterea actelor Curții Europene a surselor românești de drept administrativ, arătând inconsecvenței dreptului administrativ român pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta depinde de existența unui mecanism de administrare a justiției a reglementărilor europene în sistemul juridic românesc.

De exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului se pronunța asupra recursului „împotriva Rakevich România“, a constatat că a încălcat § 4 al art. 5 Convenția europeană a drepturilor omului, care dă dreptul unui deținut-te pentru a merge în instanță cu problema legalității detenției într-un spital de psihiatrie <10>. Încălcarea acestei constă în faptul că Legea română „Cu privire la îngrijirea psihiatrică și garanțiile drepturilor cetățenilor în furnizarea acesteia“ <11> nu acordă solicitantului dreptul de a contesta în mod direct propria detenția lor (în conformitate cu partea. 2, art. 33 din lege, „o declarație pe fața de spitalizare într-un spital de psihiatrie, pentru a nu voluntară depusă de către un reprezentant al instituției de psihiatrie în care persoana“). România a fost forțată să aducă legea în conformitate cu cerințele art. 5 Convenția europeană a drepturilor omului, în vederea executării deciziei Curții „Rakevich împotriva România“, ceea ce a dus la o schimbare de drept administrativ.