Cum am devenit un traducător Stalin citit on-line, Berezhkov Valentin Mihaylovich

Berezhkov Valentin Mihaylovich

Stalin și Hitler

Exodus din Petrograd

La Kiev ragaz

Jocul de „șoarecele și pisica“

„Printre vechi tovarasi de partid“

Nu pot să nu simt că memoria de evenimente care au avut loc cu mult înainte de momentul în care o ființă umană este trezit conștiința imprimat. Poate că aceste imagini aparent vii formate mai târziu, din celulele imobilizate ale creierului, dar, frânturi de conversație, portrete vechi și fotografii din albumul bunicii mele, poate chiar visele inconștiente și nu umplute cu un sentiment de evenimente reale, conversații de adulți, să audă povești pentru sugari. Dar acum, când mă duc mental prin călătoria vieții, în fața mea nu sunt numai scene am asistat ar fi putut fi de la o vârstă fragedă, dar, de asemenea, imagini izbitor de vii ale unor evenimente care au avut loc înainte de m-am născut.

... Văd o cameră de zi mobilată elegant, cu draperii de catifea visiniu din cordonul ombilical colectate și perdele fereastra dantelă. Confortabil cu spătar înalt scaun, mese, acoperite cu servetele de culoare crem, cu ciucuri lungi. Pe podea - un covor gros și o piele de urs polar. El părea cap destul de plin de viață și dinții dezveliți. Jurnalele pocnituri de foc. Intră bunica și mama mea. Cu ei, un tânăr ofițer cu George Cross. Acesta este fratele mamei mele - unchiul meu Leonid, care a venit din partea din față. El are o față frumoasă, cu trăsături regulate. Îngrijit părul tuns pieptănate cu cărare la mijloc, formând așa cum ar fi o fisură fină pe cap. Se așează la pian, și o cameră de zi plină de sunete încântătoare mă invaluitoare. Imaginea se închide la culoare dispare treptat ...

Sala de mese, toată lumina și soare. La capul mesei - un samovar mare de cupru strălucitoare ca un butoi. Scaune Curbate Bent. Tatăl și mama bea ceai cu biscuiți cu aromă de acasă. zboară Dintr-o dată în mama mamei mele - bunica mea - într-o rochie de dantelă albă și aceeași umbrelă. Cu boruri largi lumina ei pălărie. Pasiunea ei - joc la curse. Ea a revenit la pista de curse în dezordine completă.

- Am pierdut din nou? - întreabă mama. Bunica istovit într-un scaun. Ea arată vinovat și confuz.

- Nu mă zhurite detushki. Trebuie să câștige. Și acum trebuie să dau totul. Ring pus, lanțuri și brățări. Chiar și aurul străbunicului ceas ...

Tatăl ei calmeaza. Mama toarnă ceașcă de ceai și îl împinge pe bunica o sărută pe obraz.

- Nu-ți face griji, nu e cu tine prima dată. Numai ceasul bunicului trebuie să se întoarcă repede. Misa - ea spune tatăl ei - vin să le cumpere acum.

- Nu, nu, - bunica protestat. - Asta e treaba mea. Voi corecta eroarea.

Tatăl zâmbește, dă din cap mama ei. El are părul gros jet-negru și aceeași mustață puțin. El este îmbrăcat foarte elegant. strat maro lung se potrivește perfect figura sale atletice. guler alb apretat strâmt cravată, cu dungi legat arc.

În cazul în care marea stropilor pentru totdeauna

Pe stâncă deșert,

În cazul în care luna straluceste mai cald

În ceasul dulce ceață seara,

În cazul în care, în haremurile se bucură,

Zilele petrece musulmani

Acolo Vrăjitoarea, mangaieri,

Am dat talismanul ...

N. A. Titov a scris peste o sută de cântece, marșuri, cadriluri, valsuri. Unele dintre lucrările sale sunt populare în zilele noastre, „Cântec de vizitiului“, „Lampa“, „Dragă mamă“, „prieten perfid“ ...

am păstrat un portret de el până la război: ofițerul galant cu perciuni stufoase și o mustață în epoleți, cu steaua Sf. Andrei pe piept.

Și o altă viziune: o cabana jurnal în Kolomyagi, în apropiere de Petrograd. Clear zi de primăvară. Pe verandă spațioasă napadit de struguri sălbatici în scaune de răchită, două femei stau bunica - într-o bluză albă și fustă lungă neagră, cu un volum mic de Lermontov în mâinile sale, iar mama sa - într-un halat de baie roz larg. Ea coase o panglică dantelă pentru veste copiilor. Pregătirea pentru adăugarea de familie. Acest lucru mi-ar fi în curând născut. O cabină la gară, care vine trenul de navetiști de la Petrograd, tatăl sosește. Întotdeauna calm și reținut, de data aceasta el nu a ascuns entuziasmul.

- Ce sa întâmplat? - întreabă mama, senzație de starea lui.

- Trebuie să vorbesc cu tine - este tată responsabil, și întorcându-se spre bunica lui, își cere scuze.

Ei merg în camera de zi. Și eu sunt cu ei. Nu înțeleg conversația? Sau recrea întreaga imagine în memoria mea de amintiri îndepărtate ale părinților?

- Lyusenka, - spune tatăl - nu vă faceți griji. Nimic grav sa întâmplat. Tocmai am cerut să conducă Comisia de achiziții. Ea merge în America pentru acceptarea navelor militare și comerciale. Este o lungă perioadă de timp, și tu vii cu mine ...

- Ah, - exclamă mama - ca fiind nepotrivit. Eu, de fapt, este pe cale de a da naștere. Și, în plus, războiul ...

- Nu-ți face griji, vom naviga pe o barcă mare, există medici, caz în care va ajuta. Da, tu, de fapt, încă două luni termenul limită. Până când suntem în New York ...

Ei se întorc la verandă.

- Ce ai întâmplat acolo? - bunica Curiozitate.

- Nu se poate! - sa opus viguros bunică. - Într-o astfel de situație cum poate Lyusenka trimis în străinătate? Război, submarine germane în Atlantic. Și cum acolo cu ei în America? Atunci să-i dea naștere, lăsați copilul să crească în sus, apoi plimbare.

Tatăl încearcă să o convingă, dar toate în zadar. Și mama începe să o îndoială:

- Poate, Misa, te duci fără mine?

- În nici un caz, numai împreună.

- Cum te simți, Michael P., - a spus dintr-o dată în mod oficial mustră pe bunica - poate expune Lyusenka și copii astfel de teste.

Bunica a aparținut familiei care a trăit întotdeauna în prosperitate și confort, eu sunt convins că singura casa din Sankt-Petersburg, există toate condițiile pentru nașterea în siguranță a nepotului ei. Lyusenka, adus în confort, absolvent al Institutului Smolnii pentru Noble slujnice, nu sunt adaptate la astfel de aventuri dubioase, cum ar fi o excursie în America pentru a da naștere. A fost el, Michael, fiul unui profesor de provincie, un orfan, era obișnuit cu tot felul de zgârieturi. Lyusenka Și ea nu va da drumul.

- Atunci eu stau - tatăl spune ferm. - Dă această comisie ...

Dacă ar ști ce familia noastră vine calvar în timpul războiului civil, și după ce, înot prin ocean, chiar și sub amenințarea submarinelor germane, ar fi părut să-i o călătorie de plăcere. Evenimentul, care a însemnat foarte mult în viața mea, a jucat cu mine, inca in uter, prima gluma. Nu fi atat de incapatanat bunica, mi-ar fi fost născut în Statele Unite. Și, probabil, ar fi fost interpretul nu Stalin, Roosevelt și ...

În camera mea mică, situată în aripa de nord a clădirii a CPC.

Navigare rapidă înapoi: Ctrl + ←, transmite Ctrl + →

Textul cărții este prezentat doar cu scop informativ.