Conceptul și importanța funcției de reglementare din dreapta (pag

Funcții exprimă esența fenomenului - „însuși“ lucrul cel mai important, principalele care indică faptul că determină specificitatea fenomenului, natura sa, face

Astfel, studiul fenomenului de funcții este studiul acestui fenomen. Studiu funcție permite o înțelegere mai profundă a fenomenului în studiu, pentru a înțelege natura sa, evidențiați sale acele părți care sunt ascunse de cercetător, luând în considerare fenomenul de statice.

În plus, o examinare cuprinzătoare și aprofundată a funcției de reglementare a legii este foarte util pentru îmbunătățirea legiferării și a aplicării legii - procesele prin care depinde în mod direct de nivelul de ordine și stabilitate în societate.

Funcția de reglementare a legii joacă un rol esențial în punerea în aplicare a diferitelor tipuri de reforme și schimbări în societate. Luați în considerare exemplul reformei administrative în curs de desfășurare în România, care sarcini de importanță națională pot fi rezolvate prin utilizarea deplină a potențialului funcției de reglementare a legii.

Unul dintre principalele domenii ale reformelor administrative în România, în opinia noastră, ar trebui să fie îmbunătățirea mecanismului de interacțiune a organelor executive federale și a organelor executive ale subiecților din România.

În conformitate cu partea 2 din articolul 77 din Constituția România în comportamentul România și Oficiul Român al jurisdicției comune a România și supușii săi organele executive federale și a organelor executive ale subiecților de forma românească un sistem unic al puterii executive în România. Cu toate acestea, de la adoptarea Constituției România cadrului legislativ și de reglementare corespunzătoare necesare pentru punerea în aplicare a acestui principiu nu a fost creat. Instrumentele potrivite de reglementare nu sunt utilizate în mod suficient. Interacțiunea dintre organele executive federale și a organelor executive ale subiecților din România este dezorganizată și, adesea, reglementate prin diferite acorduri de cooperare, care nu dau naștere unor drepturi și obligații ale puterii executive specifice, nu există un sistem eficient de monitorizare a exercitării autorității. Soluția acestei probleme constă în două planuri.

Pe de o parte, necesitatea de a crea o nouă bază legală fundamental al organizării interacțiunii autorităților executive de diferite niveluri. În care reglementarea juridică ar trebui să fie efectuată după cum urmează.

În adoptarea legii federale, care conține o trimitere la competența autorităților executive din România cu privire la punerea în aplicare a executivului specifice și a competențelor administrative în domeniile de referință din România și competența comună a România și supușii săi, se prevede că Guvernul român stabilește procedura (regulament) a acestor competențe organelor executive ale subiecților din România, care să fie cât mai detaliată posibil, sub formă de instrucțiuni, înregistrează drepturile și obligațiile specifice ale autorității Autoritățile s executive la diferite niveluri și funcționarii lor, coordonare și subordonare a mecanismelor de interacțiune, calendarul adoptării unor decizii, precum și seturi de aceste autorități responsabile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare funcției. În aceste condiții, autoritățile executive din România și entități din România vor trebui să urmeze cu strictețe procedurile stabilite federale de aplicare a legii.

Productivitatea acestei abordări constă în faptul că, în primul rând, nu necesită crearea de control special al divizărilor teritoriale ale organelor executive federale în fiecare subiect al România. Problema este rezolvată doar prin intermediul unor instrumente juridice de reglementare (mijloacele legale). Prin urmare, punerea în aplicare a acestei abordări nu va duce la o complicație a structurii organelor federale ale puterii executive. În al doilea rând, această abordare reduce birocrația sistemului de control al nivelului. În al treilea rând, crește în mod semnificativ transparența procesului decizional și, în consecință, reduce probabilitatea de încălcare a drepturilor și libertăților cetățenilor de către autoritățile executive în exercitarea competențelor lor.

În același timp, există necesitatea unui regim juridic diferit pentru a monitoriza punerea în aplicare a puterilor executive și administrative ale autorităților executive ale subiecților din România. Când este vorba de puterile efectuate de către autoritățile executive ale subiecților din România România la subiecții de desfășurare, monitorizare de către organele executive federale ar trebui să fie efectuate atât legalitatea și oportunitatea a deciziilor luate. Autoritățile executive federale au dreptul, în acest caz, pentru a determina caracteristicile cantitative și calitative ale rezultatelor care urmează să fie realizate în procesul de punere în aplicare a competențelor. Aceste caracteristici (indicatori) și va fi de monitorizare criterii. În ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a autorităților executive ale subiecților ai executivului român și autoritatea administrativă în cadrul jurisdicției în comun de a acționa numai modul de control asupra legalității deciziilor. La oportunitatea adoptării unor decizii în acest caz este estimat de către autoritățile executive din România supune propria sa.

Pe de altă parte, ar trebui să constituie cadrul juridic necesar pentru crearea unui sistem unificat de gestionare a informațiilor procesează punerea în aplicare a funcțiilor guvernamentale specifice. De exemplu, există o funcție pentru a asigura dreptul constituțional al cetățenilor la protecția sănătății și asistență medicală. Prin urmare, organul executiv federal implicat în punerea în aplicare a acestei funcții, și autoritățile executive relevante ale subiecților ale autorităților române ar trebui să fie unite printr-un sistem de informații comun, în care există o actualizare zilnică a stării obiectului de control (sistemul de îngrijire a sănătății). Într-un astfel de sistem autoritatea federală executivă în decizia nu va fi asociat necesitatea de mai multe luni de colectare a informațiilor cu privire la starea obiectului de control. La rândul lor, autoritățile executive din România, deciziile lor pot prevedea eventuala decizie a autorității executive federale și să ia decizii bazate pe stabilit ca organism executiv federal aceleași date, care va atenua problema executiv efort multi-direcțional autoritățile de la diferite niveluri. Tehnologiile informaționale moderne permit să revizui complet sistemul de control fără a crește birocrația pentru a obține o mai mare eficiență de management, fără a da efect de levier administrativ clasic. Este necesar să se dezvolte o nouă metodă fundamental de coordonare a activității autorităților de aplicare, bazată pe formarea de informații de mediu pentru adoptarea autorităților executive ale diferitelor niveluri de decizii calificate bazate pe aceleași date. În aceste condiții, reglementarea legală a fluxurilor de informații pot avea o influență decisivă asupra autorităților executive au primit soluții la nivel de sub-federale.

Pentru a îmbunătăți eficiența interacțiunii informațiilor autorităților executive ar trebui:

crearea unui sistem consolidat de acte normative ce reglementează procesele de formare, utilizarea resurselor informaționale, precum și schimbul de informații;

elaborarea și aprobarea principiilor de bază ale ajutorului de stat și va ajuta la integrarea informațiilor și a altor sisteme ale tuturor subiecților din România.

Îmbunătățirea eficienței puterii executive este conectat, printre altele, o definiție mai precisă a managementului facilități, „zona de responsabilitate“ a autorităților executive de diferite niveluri. ramuri separate ale legislației România stabilească mecanismele puterii de luare a deciziilor, generatoare de iresponsabilitate a autorităților executive relevante. De exemplu, legislația actuală privind resursele naturale (legea română „Pe Subsolului“ [73], este România Codul silvic [74] și o serie de alte legi [75]) prevede adoptarea organelor executive federale și a organelor executive ale subiecților români de decizii comune de ordinul resurse naturale, decizii de comun acord. Acest mecanism duce la disiparea responsabilității pentru deciziile, întârzierea de luare a deciziilor, o importanță fundamentală pentru dezvoltarea entităților economice ale României. Soluția la această problemă, în opinia noastră, se datorează în principal distincția clară între dreptul de proprietate asupra resurselor naturale între România, entitățile și autoritățile locale din România, precum și pentru a defini mai bine competențele autorităților competente pentru gestionarea acestei proprietăți. În acest luarea deciziilor instituțiilor ar trebui să fie complet excluse de comun acord.

În prezent, multe autorități executive (atât la nivel federal, cât și la nivelul entităților românești) îndeplinirea acestor sarcini și funcții care nu sunt posibile să se estimeze fie cantitativ, fie calitativ, și, în consecință, controlează executarea lor. În acest sens, considerăm că primul pas spre îmbunătățirea sistemului de management în România trebuie să fie o revizuire a dispozițiilor ramurii executive, pentru a le ancora puteri foarte clare și specifice ale acestor organisme. Sarcinile și funcțiile autorităților executive ar trebui să fie formulate în așa fel încât să poată fi evaluate, atât din punct de vedere cantitativ și calitativ. În mod ideal, formularea unei anumite autorități ar trebui să conțină o definiție a ceea ce resursele materiale și financiare necesare pentru ao pune în aplicare și ce rezultate concrete, în același timp, să fie atins.

Funcții executive și administrative ar trebui să fie transferate către agențiile - organisme create pentru programe specifice pe termen lung (program) și cei responsabili de executarea acestora, cu păstrarea ministerelor și de reglementare, în parte, funcțiile de control. În funcție de sarcinile unei agenții pot fi subordonate Ministerului sau de a avea un interministerială în natură. În orice caz, responsabilitatea pentru îndeplinirea sarcinilor care revin agenției, aceasta ar trebui să se poarte. Utilizarea sistemului de agenție este cea mai eficientă în punerea în aplicare a proiectelor specifice în domenii cum ar fi agricultura, locuințe, ipotecare, educație, educație, știință, cultură, explorarea spațiului, etc.

Controlul asupra activităților agenției ar trebui să fie organizate după cum urmează: Guvernul România și autoritatea executivă relevantă în care o agenție, stabilește ordinea funcțiilor agenției care le sunt atribuite, și stabilește răspunderea pentru orice eșec de a îndeplini aceste funcții.

Acestea sunt, în opinia noastră, principalele probleme ce trebuie rezolvate în cadrul reformei administrative. [77] Fără îndoială, pentru soluții optime aveți nevoie, printre altele, prevederea unor măsuri adecvate de resurse materiale și financiare. Lipsa resurselor este un obstacol major pentru succesul cea mai mare parte a reformei din România. Cu toate acestea, la urma urmei, principalul factor care contribuie la realizarea oricăror schimbări în societate a fost, este reglementarea juridică corespunzătoare. Este evident că funcția de reglementare a legii joacă un rol decisiv în acest proces.

În ceea ce privește propunerile de mai sus pentru punerea în aplicare a reformei administrative în România, „greul“ punerii în aplicare a acestora se află doar pe funcția de reglementare a legii. În acest caz, măsurile de securitate prevăzute la resursele materiale și financiare dispare în fundal. Bugetele mai mari par a fi necesare doar pentru a crea sisteme informatice integrate, punerea în aplicare de control al procesului puterilor în stat specifice. Celelalte propuneri este posibil să se pună în aplicare cu succes, cu înțelepciune, folosind mecanismele de reglementare de drept, potența de reglementare internă. În special, revizuirea prevederilor actelor normative care stabilesc statutul autorităților executive de diferite niveluri, revizuirea legislației privind resursele naturale din România etc. în primul rând necesită o abordare pur juridică.

procesele de reformă reglementarea juridică optime pot economisi resurse financiare și alte semnificative. În acest caz, efectul reglementării juridice competente a anumitor instituții și relații în cursul desfășurării diverselor reforme, desigur, să plătească pentru orice material și costurile financiare.