Concept, tipuri și funcții de alegeri - alegeri ca principala instituție a sistemului politic
Concept, tipuri și funcții de alegeri
Toate regimurile politice moderne folosesc procedura de alegere pentru putere legitimarea, dar nu toate dintre ele fac posibilă pentru a reflecta adevărata voința poporului. În sensul cel mai general, alegerile - aceste alegeri prin vot organele reprezentative, oficiali, lideri ai organizației. Alegerile pentru autoritățile de la centrul procesului politic democratic, sunt rezultatul unei căutări lungi și contradictorii istorice pentru un model mai bun pentru formarea și funcționarea autorităților publice. Dar nu toate alegerile pot fi numite democratice.
Alegerile democratice se bazează pe normele legale, numite colectiv dreptul de vot. Dreptul de vot este împărțit în obiective și subiective.
1. Universalitatea - toți cetățenii, indiferent de sex, rasă, naționalitate, educație, religii sau opinii politice sunt active (ca alegător) și pasivă (în calitate de candidat) dreptul de a participa la o clasă sau profesie, limba, nivelul de venit, bogăție și alegeri. Universalitate limitate la un anumit set de calificări.
2. capitalului propriu - fiecare alegător are un singur vot, care este evaluat în mod egal, indiferent de apartenența lor la o anumită persoană. Cu toate acestea, nici proprietate, nici poziția, nici alte caracteristici de stare sau personale nu trebuie să afecteze poziția cetățeanului în calitate de alegător. Egalitatea de drepturi de vot presupune, de asemenea, o egalitate aproximativă de circumscripții, care impune ca alegătorii să aibă aproximativ aceeași pondere în alegerea deputaților. În practică, furnizează în mod constant egalitatea exactă a circumscripțiilor electorale este destul de dificilă și costisitoare. Prin urmare, sunt permise unele abateri de la acest principiu.
3. Misterul alegerilor - decizia unui anumit alegător nu ar trebui să fie cunoscute de nimeni. Acest principiu asigură libertatea de alegere, protejează cetățenii de o eventuală urmărire. Practic alegeri cu condiția procedură de vot închise secrete, prezența de cabine de vot speciale, formular standard, buletinele de vot caracterului identic sau buletine de hârtie în loc de a folosi utilaje speciale de conservare soluții selective de secretizare și de vot tehnica de ușor și de numărare a rezultatelor. Misterul alegerilor este, de asemenea, cu condiția sigilarea urnelor, pedeapsa strictă pentru violarea secretului alegerilor și etc.
5. Selectarea candidaților alternative. Prin însăși sensul său de termenul „alegerea“ presupune selectarea diferitelor propuneri. În acest caz, în cazul în care există un singur candidat (sau partid), putem vorbi despre aprobarea lui (ei) sau dezaprobarea alegătorilor, și nu despre alegerile în sensul deplin al cuvântului.
7. Frecvența și regularitatea alegerilor. Alegerile sunt în măsură să îndeplinească anumite funcții structurale ca instrument al democrației, cu condiția ca scaunele purtătoare sunt aleși pentru un anumit, nu prea mult timp. Acest lucru este de a asigura faptul că alegătorii sunt în măsură să controleze reprezentanții lor, pentru a preveni abuzul de putere și de a corecta cursul politic al guvernului.
8. Egalitatea partidelor politice și a capacităților candidaților. Aceasta presupune, în primul rând, o egalitate aproximativă a resurselor materiale și informaționale. Aceasta este măsurile obiective, cum ar fi setarea pentru orice nivel de partid cu privire la desfășurarea cheltuielilor electorale limitează contribuțiile organizațiilor și persoanelor la fonduri electorale ale partidelor politice și a candidaților, oferindu-le timp liber pe principiile egalității la televiziunea si radioul de stat, și altele.
Există trei tipuri de sisteme electorale: majoritate, proporționale și mixte. Cea mai acceptabilă, în opinia mea, este cea mai mare parte. Sistemul electoral majoritar - sistemul de formare a organelor alese pe baza unui reprezentant personal, în care candidatul este ales care primește majoritatea legală. Sistemul electoral majoritar este posibilă numai cu alegerea conducătorilor organelor de stat sau de guvern (cum ar fi entități federale). Acesta se aplică la alegerea autorităților colegiale (Adunarea legislativă). Sistemul proporțional presupune o distribuție mai mult sau mai puțin proporțională a mandatelor, în conformitate cu proporția de voturi obținute de o asociație politică. Sistemul mixt include alegeri pe liste de partid în circumscripții multiple și single-membre privind regulile majorității relative și absolute.
Astfel, putem spune că alegerile sunt cea mai importantă instituție a puterii politice. Principiile de bază ale alegerilor democratice corecte sunt: universalitatea, egalitatea, libertatea și alegerile secrete.