Citește o carte liberă de la Tsarskoye Selo lămâi verzi poezie și proză, Anna Akhmatova (pagina nouă a cărții)

(Pagina 9 din 39)

M-am rugat: „Alină
Moartă farmecelor sete! "
Dar nici un pământ de la sol
Și nu a existat nici o eliberare.

Ca fumul din sacrificiile care nu au putut
Acoperi până la tronul Forței și glorie
Și se extinde numai la picioare,
saruta iarba cu rugăciune -

Așa că Eu, Domnul, întins jos:
Dacă focul atinge cerul
După ce a închis genele mele
Și muțenie minunata mea?

iarna 1913
Tsarskoye Selo

M-am născut prea târziu, nici prea devreme,
De data aceasta fericire unică,
Numai trăi fără inselat inima
Domnul nu a fost dat.

De aceea, în salon întuneric,
De aceea, prietenii mei
Cât de trist noapte pasăre,
Despre dragoste cântând până în prezent necunoscut.

Efectuat altele în față.
Ea a stat în praf de aur.
Cu turnul cu clopot adiacent
sunete importante curgea.
Expuse! Inventat cuvântul -
Sunt o floare sau o scrisoare?
Un fără țintă deja grav
Într-o oglindă întunecată.

1913
Tsarskoye Selo

Culori și lucruri non-vii
miros plăcut în casă.
Am gramada paturi de legume
Lie, colorat, pe cernoziom.

Un alt fluxuri de răcire
Dar, cu sere mat îndepărtat.
Nu au Prudok astfel de Prudok,
În cazul în care Tina similar cu brocart.

Un băiat mi-a spus, temându-se
Foarte emoționat și în liniște,
Că trăiește o mare crap
Și cu el o mare karasiha.

În fiecare zi, un nou neliniștitoare,
miros mai puternic de secară coapte.
Dacă ați pus la picioarele mele,
Afectuos, minciună.

Orioles striga larg arțar,
Ele nu sunt nimic pentru a opri noapte nu.
Ljubo-mă de ochii tăi verzi
Hos distractiv de a conduce departe.

Pe zazvyakal jingle rutier -
ne-a amintit acest sunet de lumină.
Te voi cânta, astfel încât să nu plânge,
Cântec separărilor de seară.

Isaac din nou în veșminte
CAST de argint.
Înghețări în nerăbdarea teribilă
Velikogo Petra cal.

Vânt înfundat și auster
Cu conducte negru ăsteia fum ...
Ah! noul său de capital
Nemulțumiți cu împăratul.

Inima bate lin, ritmic,
Ce am mult timp de ani!
La urma urmei, sub Arcul de la Galley
Umbrele noastre pentru totdeauna.

prin pleoape
Văd, văd, ești cu mine,
Și în mâna ta pentru totdeauna
fan nedeschis al meu.

Deoarece un număr de oțel
Suntem binecuvântați moment de Wonderland
Momentul Gradina de Vara
Luna trandafir roz -

Nu am așteptări
Am fereastră plin de ură
Și vizite plicticoase.
Toată dragostea este stinsă.

Ești liber, eu sunt liber,
Mâine mai bine decât ieri -
Temnovodnoy peste Neva,
Sub zâmbet rece
Împăratul Peter.

Despre tine, îmi amintesc foarte rar
Și nu captiva destinul tău,
Dar, din moment ce sufletul nu șterge marca
întâlnire mică cu tine.

Red House este scopul minuyu ta,
Roșu este casa ta pe râul noroios,
Dar eu știu că valurile amare
sunlit ta calmă.

Să presupunem că nu peste gura mea
Bent, cerșit pentru dragoste,
Să nu te Versul
Imortalizat dorința mea -

Sunt peste viitorul conjure în secret,
În cazul în care seara destul de albastru,
Și anticiparea de-a doua reuniune,
întâlnire cu tine Inevitabilă.

Cât de teribil organism sa schimbat,
Ca gura stins jaded!
Nu sunt moartea unui căutare
Nu este momentul numit.
Mi se părea că un nor cu nor
Sshibet undeva pe cer
Și focul fulger de zbor,
Și vocea puternic de bucurie,
Așa cum îngerii coboară pentru mine.

Pe gâtul serii mici margele,
În general ascunde mâinile de cuplare,
Ochii holbezi vacantly
Și n-am plâng.

Și se pare că o față palidă
Liloveyuschego din mătase,
Aproape vine la sprancene
Bangs mele unpermed.

Și nu ca zborul
Mersul este lent, acest lucru,
Ca în cazul în care sub picioarele pluta,
În loc de pătrate de parchet.

O gură pal ușor nu este sub tensiune,
respirație dificilă neuniforma,
Și sânii mei sunt tremura
Flori nebyvshego pa.

Când au plecat Ahmatova „Rosary“, a adunat sub acoperirea poemelor sale de 1912-1914. cititorii, în special cititorii, au început să se întrebe care omul norocos căruia i sa adresat scrisori de dragoste pentru femei în mătăsuri liloveyuschih.

Cei care pun această întrebare ei personal, Ahmatova a răspuns multora. Și, după toate probabilitățile, nu rău. Ea a avut la acel moment a fost într-adevăr o mulțime de hobby-uri, și mulți au căzut în dragoste cu ea: artistul Serghei Sudeikin, poet și critic Nicolae Nedobrovo, contele Zubov. Nu, nu, nu este considerat ca unii poeți ai epocii de argint, și că viața, și lacrimi, și dragoste - doar un mijloc pentru un versuri melodioase luminoase. Cu toate acestea, deja ghicit: cu cât este, experiența inimii sale, află ce se întâmplă între bărbați și femei, atunci când se iubesc, cu atât mai bine sunt poezia ei. Acest mister ( „un indiciu al vieții mele“), Anna nimeni nu a deschis, dar Nicholas Nedobrovo, prieten si iubit, poetul și critic, a rezolvat enigma. În 1915 el a dat Ahmatova aceste versete:

Cum vă sună ca răspuns la inima,
Voi suflete, a deschis buzele ei, respirație,
Tu, în apropierea fiecărei persoane,
În cântând flaut sânge auzi!

Anna Akhmatova și Mikhail Lozinsky, la o reuniune a „Guild Poeților.“ Creion desen Gorodetsky. 1913

Amintindu tineri Ahmatova, Georgy Adamovich a scris:
„Umbra Mai târziu, în apariția ei în mod clar delimitată tragic: Rachel în“ Phaedra „la fel ca în celebrul octava a spus Osip Mandelstam, după una dintre lecturile din“ Stray Dog „atunci când ea a stat pe scena cu a lui“ pseudo-clasic „“ cade din umeri „șal părea înnobilată și ridică tot ce era în jur. Dar prima mea impresie a fost diferită. Ahmatova aproape constant zâmbitoare, rânjind, distracție și viclenie șoptind Mikhail Leonidovich Lozinsky, care, aparent, îndemnați să o convingă să rămână grave, cum stă bine poet bine-cunoscut, poezie și ascultă cu atenție. Pentru un minut sau două, se oprește, și apoi dus înapoi la glumă și ceva să-i șoptească.
Cu toate acestea, atunci când el mi-a cerut în cele din urmă să citească ceva, ea a schimbat imediat, ca și cum chiar și păli în „batjocoritor“ în „distracție păcătosul Tsarskoye Selo“ - așa cum Ahmatova la bătrânețe se descrie în „Requiem“ - fulgeră viitor Phaedra. Dar nu pentru mult timp. Când ieșiți din ea mi-a prezentat seminarul. Ahmatova a spus: „Scuzați-mă, pare să fi împiedicat pe toți să asculte lectura azi. Voi începe în curând opri aici ... „- și întorcându-se spre Lozinsky, a râs din nou.“
G. Adamovich. „Întâlnirile mele cu Ahmatova“

Anna Akhmatova. Începutul anilor '20.

Emil Verhari. Portret de L. O. Pasternaka.

portret poetic Blok a Ahmatova în șaluri spaniole, și, de fapt, similar cu schița de costume de teatru, dar unul important, și caracteristica aparent evidentă a comportamentului său - o combinație de aspectul exterior și interior al simplității decorativ - Bloc încă observat:

„Frumusețea este teribil“ - veți spune -
Tu nakinetsya leneș
șal spaniol peste umeri,
Red rose - în părul ei.
„Frumusețea este simplu“ - veți spune -
șal colorat neîndemânatic
Vei proteja copilul,
Roșu a crescut - pe podea.
Și absently ascultare
Toate cuvintele, toate în jurul valorii de sunet
Crezi despre trist
Și ferm pentru sine:
„Nu a fost teribil, și nu doar eu;
Nu sunt atât de teribil, asa ca
ucide; Nu-mi doar
Deci, ca să nu știu cum viața este teribil. "

Am venit la poetul pentru a vizita.
Exact la prânz. Duminică.
Liniștit într-o cameră spațioasă,
Și ferestrele îngheț

Și soarele roșu aprins
Deasupra shaggy fum gri-albastru ...
În calitate de gazdă a tăcut
În mod clar uita la mine!

Ochii lui sunt,
Amintiți-vă că toată lumea are;
Mai bine pentru mine, precaut,
Ei și nu uita.

Dar a adus aminte de conversație,
amiază fumuriu, duminică
Casa are o culoare gri și de înaltă
La porți maritime ale Neva.

Block House din St. Petersburg, cel de la „Marea Poarta Neva“, care a apărut Anne Andreevne nu numai stricte, dar, de asemenea, de mare.

Alexander Blok. Portretul lui K. Somov. 1907

Ești prima, a devenit la sursă
Cu un zâmbet de mort și uscat [19 - zâmbet uscat și mort bloc a spus Serghei Durylin cunoscut savant și un memorialist talentat: Block-am văzut o dată. ED-ve "Musaget" pe ritm. Se așeză la birou și nu a spus nimic toată seara. Fața lui era o mască - părea un fel de calcaros, greu, care aderă întotdeauna la fata. Masca era roșu și neglijent. Deasupra era arborele de păr kudryavyaschiysya. N-am nimeni nu a văzut un astfel de fețe stagnare, omaskirovavshegosya, carton. Era insuportabil de înfiorător ea smotret.Glyadya acest carton personal impregnate cu adeziv, merlan și fard de obraz uns cu ulei, am înțeles de ce a scris „The Puppet Show“. Chiar și zăpadă - un exuberant, prietenos - ia dat doar „o mască de zăpadă.“ Dar în spatele măștii trebuie să fie dureros, este întotdeauna bolnav, bolnav în fază terminală. Ea nu a dat să trăiască și să respire corpul viu al unei persoane. S. Durylin. Din cartea „în colțul lui.“].

Așa cum ne-am chinuit privirea goală,
Ochii tai grele - polunoschnika.
Dar anii de trecere teribil,
Curând va fi din nou tânăr,
Și vom păstra secretul rece
Ai numărat minute.

Oh, nu! Nu descânta tine inima
Nici lingușirea, nici frumusețe, nici un cuvânt.
Sunt un strain pentru tine, și un nou,
Toate fantoma, toți morți, într-un vis raze.

Și ai plecat. Și un giulgiu alb
Prizhmesh să vă buzele, stau în vise.
Totul va fi un vis: să îngroape trupul,
Ce stai timp de trei nopți în capetele lor.

Beat cu vise frumoase,
Vei trimite reproș destin.
Ai decora flori delicate
Mound, ai visat.

Și umbra mea va trece înaintea ta
În a noua zi și în ziua a patruzecea -
Nerecunoscută, frumos, neînsuflețit.
Acest fapt pe care o căutați? - Da, așa.

Când tristețea va rambursa timpul
Vreau să trăiesc, la început timid, tu
În alte vise, basme nu sunt cele ...
Și doar doriți și să se străduiască frumusețe.

Și va veni, un familiar, mult-așteptat,
te trezesti din somn nepământeană.
Și într-o altă lume, pentru un moment, parfumat,
Ai umchit ultima eroare.

Și voi muri, uitate și inutile,

Pagina: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39