Articole, fragmente de articole pentru scris diplomă, cursul de lucru, un eseu pe această temă

Articole, extrase din articole

jurisprudență

În această secțiune, vă oferim lucruri gratuite, pe care le puteți face diplomele, cursul, rezumatele și lucrările de control asupra subiectului pe cont propriu, precum și să dispună, în special, dicționare și cărți de referință.

În afară de dicționare și cărți de referință de bilete și întrebări pot fi găsite pe site-ul „Bilete“ Elective și întrebări, manuale, patuturi, cărți, articole, rezumate de cărți, recenzii, dicționare, planuri de lucru.

De asemenea, vă puteți ridica literatura de specialitate liberă pe această temă.

Lista lucrărilor. va trebui să rezervați cât mai curând posibil.

_2. Legea federală și hotărârea Guvernului român

Cel mai tipic s-ar putea apela raportul dintre legii federale și reglementări ale Guvernului român. Cu toate acestea, formularea normativ clasic „pe baza și în conformitate cu“ (a se vedea partea 1 a articolului 115 din Constituția România.) Nu este limitat la numai dependența de legea federală, dar include, de asemenea, dependența de un singur tip de legislație subordonată - Decretele normative ale Președintelui România .

O astfel de formulare de reglementare nu este destul de logic. Sub se dovedește că guvernul român nu are dreptul de a emite reglementări sale în absența unor decrete normative ale Președintelui România.

Emiterea de decrete guvernamentale, pe baza și în temeiul legii federale, în conformitate cu principiul constituțional fundamental al separației puterilor în stat, a căror cerință principală este că executivul are scopul de a aplica legile. Nu este destul de logic la publicarea deciziilor Guvernului României pe baza și în conformitate cu decretele de reglementare ale Președintelui România.

Semnificația funcțională a principiului separației puterilor în stat pune acte executive depinde numai de actele autorității de stat legislativă (reprezentant), și astfel de acte pot fi doar legi, dar acest principiu nu implică acte de dependență executive absolute de acte de alte tipuri de putere de stat, în plus față de legislație. Aici independența executivului, astfel cum este consacrat în primul capitol din Constituția română (articolul 10), se află în conflict cu textul din partea 2 al articolului 115 din Constituția România, situată în capitolul 6.

În acest caz, reglementările Guvernului român va avea o dependență greu doar pe Constituția și legile federale, precum și dependența corespunzătoare privind decretele de reglementare ale Președintelui România.

Indirecte acte raport decrete ale Guvernului cu legile federale nu reduc gradul de dependență de acte juridice guvernamentale ale legii federale. Faptele care mediaza legătura legii tipului particular de legislația subordonată, nu poate și nu ar trebui să distrugă relațiile bilaterale dintre legile și prin actul juridic de reglementare a unui nivel mai scăzut, ci dimpotrivă, acesta este destinat să servească pentru a le întări și de a contribui la consolidarea regimului juridic în țară pentru a monitoriza punerea în aplicare în timp util a prevederile legale în actele organismelor subordonate (împreună cu alte tipuri de control asupra legalității publicarea actelor normative).

În practica modernă de luare a legii, aceasta este de multe ori o imagine diferită atunci când organisme ale căror acte să medieze relația legii cu celelalte reglementări sub-legale, nu a consolida legătura legii cu acte subordonate, și, dimpotrivă, să le slăbească, încercând să supună aceste acte, pentru a pune publicarea actelor subordonate în funcție de ediție a propriei sale.

În unele cazuri, este vorba de o situație curioasă. De exemplu, în Decretul Președintelui România „Cu privire la unele aspecte ale Serviciului Federal al Poliției Brut din România“ * (199) prevede: „Guvernul România, în termen de o lună pentru a prezenta propuneri privind aducerea actelor normative ale Președintelui România, în conformitate cu prezentul decret.“ Președintele are un dispozitiv destul de mare, dar problemele tehnice ale administrației sale acestea sunt transferate unei alte autorități decizia lui - Guvernul român. Nu este un accident avocați, oameni de știință, care descrie actele de guvernare, nu spun atât de mult despre natura lor, sub-legal o mare parte din „podukaznosti“ lor * (200). Această practică, în opinia noastră, nu este justificată.

Relația unei anumite legi federale, cu un anumit tip de legislație subordonată România oportun să pună în aplicare în lipsa unor dovezi ale altor autorități „intermediare“, cu excepția cazurilor în care legea federală este prescris direct de către aceasta editie a actului normativ juridic privind o anumită problemă, și dacă reglementate în pune problema legii intră în competența unui astfel de organism.

Pe scurt, în cazul în care într-o anumită lege federală montat direct de comunicare cu două sensuri a legii federale cu un anumit tip de legislație subordonată din România în reglementarea o anumită întrebare, această conexiune nu necesită medierea altor acte, chiar dacă aceste acte ocupă o poziție intermediară în ierarhia legislației subordonată România. Aceasta este, într-un caz special (special) din Legea federală „mediator“ nu este necesar.

Optimă, desigur, ar fi o situație în care legea federală stipulează atribuțiile fiecărui organ de drept al ediției românești a actului normativ în cadrul întregului lanț al legislației subordonat, specificate în problema legii federale. Pentru legislația subordonată România acest lanț constă în principal din decrete normative ale Președintelui România, deciziile Guvernului României, actele normative ale autorității executive federale. Decretele normative ale Președintelui România, de exemplu, pot conține principiile generale de reglementare astfel cum sunt definite în Federal statului de drept, în decizia Guvernului - reglementările specifice și în actele departamentale ale unor standarde procedurale și a altor de performanță prevăzute în legea federală, decret prezidențial și judecata pot fi introduse sistemele guvernamentale de reglementare.

Sub rezerva acestor condiții raportul legii federale cu un anumit tip de legislație subordonată sau a unui grup de sub-juridice acte ale autorităților federale vor fi puse în aplicare în strictă conformitate cu principiul statului de drept astfel cum este prevăzut în partea 2 a articolului 4 din Constituția România.

În ciuda faptului că raportul dintre legii federale și reglementări ale Guvernului român este atașat folosind expresia tradițională „pe baza și în conformitate cu legea federală,“ nu a schimbat pentru o mai bună situația cu reglementările guvernamentale baze de ediții. Totală este de numai 1 # 47; 5 tuturor deciziilor de reglementare ale Guvernului român emise pe baza și în conformitate cu legea federală * (201). Aceasta, desigur, nu este suficient.

Astfel, situația cu reglementările guvernamentale nu este cu mult diferit de problemele bazelor normative de publicare a decretelor Președintelui România, printre care, după cum sa menționat deja, este publicat de 19%, pe baza legii federale. Și aceasta în ciuda faptului că actul de guvernare are o legătură mai rigidă la legea federală, decât decretele normative ale Președintelui România. Se pare că doar o singură limbă de reglementare consacrând raportul dintre legile federale și act juridic de reglementare a Guvernului român pentru a comanda publicarea ultimelor acte de insuficiente.

De asemenea, este necesar, în primul rând, disciplina strictă atunci când emite legislația secundară, care poate fi format prin introducerea răspunderii juridice personală a funcționarilor Institutul responsabili pentru încălcări ale legislației de publicare subordonată România. În al doilea rând, este necesar să se stabilească pe baza interoperabilității organelor de drept emit acte normative diferite de forță juridică, mai degrabă decât rivalitate. Numai în acest caz, numărul reglementărilor guvernamentale emise pe baza și în temeiul legii federale, în opinia noastră, poate crește în mod semnificativ.

Ar fi oportun să se stabilească diferite tipuri de răspundere juridică pentru îndeplinirea prematură a prevederilor legilor federale, sau incapacitatea de a aduce reglementărilor în conformitate cu legea federală pentru organele legislative care publică-legile și reglementările din România.

Acesta atrage atenția asupra unui alt grup mare de reglementări care nu specifică baza lor de publicare. Acestea sunt statutele, care adoptă propuneri ale organelor federale ale puterii executive (19%), sau emise pe baza rezoluțiilor adoptate anterior de către Guvernul român (11%). Se pare cel mai potrivit în preambulul rezoluția de aprobare propunerea organelor federale ale autorității executive, pentru a indica faptul că acestea sunt emise în baza articolului 12 din Legea Constituțională Federală „Cu privire la Guvernul România“, care se referă la gestionarea și supravegherea activității organelor federale ale puterii executive din partea Guvernului român.

În ceea ce privește reglementările guvernamentale românești emise pe baza unor reglementări publicate anterior, preambulul unor astfel de acte, în opinia noastră, cel mai bine este de a specifica o formulă „pentru dezvoltare (specificație) a Ordinului Guvernului român de la N :.“. Principalul lucru nu este să plece fără nici un motiv publicarea unei singure instituții. În caz contrar, decizia publicată, fără motive întemeiate ar trebui să fie ilegală, întrucât toate rezoluțiile Guvernului se eliberează „se bazează pe (accent - Ed.), Și în conformitate cu Constituția română, legile federale și decretele normative ale Președintelui România.“

Cel mai puțin toate deciziile guvernului român, destul de ciudat, este emis pe baza și a legilor federale și decrete normative ale Președintelui România împreună (0,6%). Se pare a fi optimă în cazul în care este acest grup de deciziile Guvernului României va fi în cele din urmă una dintre cele mai numeroase. Deciziile acestui grup vor reflecta setările corespunzătoare construit în legislația federală și va lua în considerare dispozițiile fundamentale ale decretelor de reglementare ale Președintelui România, este o indicație a principalelor direcții ale politicii de stat în această privință.

- bugetul federal (paragraful „o“ din partea 1 din Constituție st.114.);

- comportamentul unei politici monetare unice financiare, de credit și a statului (punctul „b“ din partea 1 din Constituție st.114.);

- statul de drept, drepturile și libertățile omului, protecția proprietății și a ordinii publice, combaterea criminalității (n „e“ ch.1.st.114 Constituția.);

- apărării, securității statului și punerea în aplicare a politicii externe din România, precum și punerea în aplicare a politicilor interne (articolul 13 din Legea Constituțională Federală) (paragraful „e“ din partea 1 din Constituție st.114.);

- direcție și controlul asupra tuturor organelor sistemului puterii executive din România (articolul 12 din Legea Constituțională Federală).

Cu toate acestea, limitele prezentului regulament sunt definite de Constituția România, după cum urmează: „în conformitate“ din Constituția română, legile federale și decrete normative ale Președintelui România. Astfel, Guvernul reglementează aspectele stabilite în termenii de referință, care sunt, în primul rând, din cauza unor motive care nu pot fi rezolvate în instrumentele superioare, și, pe de altă parte, sunt asociate în principal, în cadrul activităților executive și administrative, efectuate numai de către organul.

Astfel, în sistemul de acte normative de la nivel federal de prioritate este de a găsi raportul optim al legii federale cu președintele Decretele România ale Guvernului, precum și o definiție clară a zonelor care fac obiectul atribuite legii, decretul Președintelui România, decizia Guvernului român. Adesea, un conflict juridic de legi, iar aceste tipuri de legislație subordonată subminează fundamentele sistemului juridic românesc în curs de dezvoltare, este necesar să se facă cât mai mic posibil.