World Justice în România, în română sistemului judiciar, valoarea,

Crearea Institutului judecătorilor lumii ca judecători ai entităților românești, deși, desigur, și are ca scop creșterea numărului de instanțe de judecată generale competența și de „descărcare“ a instanțelor federale, dar nu ca un obiectiv principal.

În conformitate cu art. 10 din Constituția România, guvernul în România se bazează pe separarea legislativă, executivă și judecătorească.

Această prevedere constituțională este dezvoltată în articol. 11 din Constituția română, potrivit căruia puterea de stat în România se efectuează: la nivel federal - Prezident Rumynii, Adunarea Federală, Guvernul România, instanțele române (adică instanțele federale); la nivelul entităților românești - acestea formează autoritățile statului.

Pe baza consacrate în Constituția română principiul separării puterilor și o unitate federală din România, actorii români, precum și România însăși, ar trebui să aibă puterea judecătorească propriile lor legislativă, executivă și.

În consecință, prezența judecătorilor în România supune competența sa prin Constituția România.

În acest sens, stabilirea Legii Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar din România“, Institutul de judecători din lume în calitate de judecători ai entităților românești este justificată și statutul lor a determinat KonstitutsieyRumyniyai Legea, nu poate fi schimbat.

Ca urmare a unor astfel de reglementare în regiunile din România sunt doar judecătorii curților de jurisdicție generală, luând în considerare cazul în primă instanță (instanțele superioare nu au fost stabilite); a doua instanță pentru cazurile aflate sub jurisdicția judecători de pace, un tribunal federal districtual.

Aproape toate relațiile juridice care apar atunci când se analizează competența instanțelor de jurisdicție generală a cazurilor intră în Constituția România, sau în întregime o problemă pentru România (reglementarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, drept penal, drept civil, etc - .. Articolul 71), sau sub obiecte comună care efectuează România și entitățile sale (administrativ, familie, casa, legislația muncii, etc. -.. 72 v).

magistrații subiecții români sunt judecătorii de jurisdicție generală și o parte a unui sistem judiciar unificat în România. Powers, organizarea generală a activităților judecătorilor de pace și ordinea de creare a posturilor de magistrați stabilite de Constituția rusă, Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar din România“, alte legi constituționale federale, Legea federală „Cu privire la Magistraților din România“, precum și procedura de numire (alegere) și activități magistrați a stabilit, de asemenea, legile Federației.

Judecătorii de pace sunt purtători ai puterii judecătorești, au una cu judecătorii federali statut legal. Atunci când administrarea justiției, sunt independenți și se supun numai Constituției Federației Ruse, legile federale, constituții (chartere) și legile subiectului respectiv al Federației. În administrația activităților de justiție, ei nu răspund în fața nimănui. Judecătorii de pace dreptate în numele România. Ordinea magistraților justiției stabilite prin lege federală, precum și în ceea ce privește administrarea justiției în cazurile de infracțiuni administrative, pot fi, de asemenea, stabilite de legile Federației [1].

Intrat în vigoare a judecătorilor de pace, precum și cerințele legale și ordine, instrucțiuni, apeluri și alte tratamente meted la limitele competenței lor, sunt obligatorii pentru toți, fără excepție autorităților federale, autoritățile de stat ale autorităților Federației, administrației publice locale, asociații obștești, funcționari, cetățeni, persoane juridice și sunt supuse executării stricte pe întreg teritoriul România.

În conformitate cu Legea federală „Cu privire la Magistraților din România“ [3] magistrații își desfășoară activitatea în cadrul districtelor judiciare. Numărul total de magistrați și numărul de districte judiciare din România supuse definite prin lege federală pentru inițiativa legislativă a subiectului respectiv al Federației, a fost de acord cu SudomRumyniyaili Suprem la inițiativa Curții Supreme a fost de acord cu Federația respectivă. Numărul și circumscriptiilor judiciare în cadrul aceluiași district judiciar sunt determinate de decizia legiuitorului Federației. O soluție practică la această problemă depinde de luarea în considerare a mai multor factori: sarcina judecătorilor judecătoriilor, posibilitatea de a rezolva problemele de recrutare și materiale aranjament al Magistraturii (asigurarea spațiilor, remunerarea angajaților, sistem, finanțarea costurilor suplimentare, etc ..).

districte judiciare și judecători de pace sunt create și eliminate de legile din regiunile României. zone judiciare sunt create pe baza populației de la un site de la 15 la 30 de mii. Oamenii. În unitățile administrativ-teritoriale cu o populație mai mică de 15 mii. Crearea unui sector judiciar. Cu toate acestea, legea stabilește că site-ul de încercare sau postul de judecător nu poate fi eliminată, în cazul în care se face referire la competența magistratului nu a fost cazul, în același timp, transferat la jurisdicția altui judecător sau a unei instanțe.

Legea federală privind magistraților stabilește cerințe pentru magistratul, procedura pentru numirea sa, încetarea și suspendarea puterilor. Judecător de pace poate fi un cetățean român care a împlinit 25 de ani, care are studii juridice superioare și experiență în profesia de avocat timp de cel puțin 5 ani, fără a face acte defăimătoare, a trecut examenul de calificare și a primit recomandarea consiliului de calificare corespunzătoare a judecătorilor federali.

Legea scutește de la examenul de calificare și recomandarea Colegiului calificare a judecătorilor de persoane cu experiență de muncă în calitate de judecător al Curții Federale timp de cel puțin cinci ani.

Independența judecătorilor și independența lor în activitățile lor profesionale este în mare măsură determinată de ordinea de acordare a acestora autoritatea și perioada pentru care sunt aleși (numiți) [4].

Pentru magistrați Legea federală stabilește anumite excepții de la principiul mandatului. Magistratul numit (ales) în perioada stabilită de legea subiectului Federației, dar nu mai mult de cinci ani. După această perioadă, persoana care deține funcția de magistrat are dreptul de a re-desemna un candidat pentru numire (alegere) pentru poziția. Repetate și numirea ulterioară (alegere) în funcția de magistrat, a fost numit (ales) în perioada stabilită de legea subiectului Federației, dar nu mai puțin de cinci ani (art. 7 din judecători de pace).

Puterile unui magistrat poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliului Judiciar Calificările al Federației în cazurile și în modul prevăzut de lege „Cu privire la statutul judecătorilor din România.“ Încetarea atribuțiilor magistrat care depășesc perioada pentru care a fost numit (ales), sau în cazurile și în modul stabilit de Legea cu privire la statutul judecătorului. [5]

În absența temporară a președintelui magistratului competent al instanței districtuale trimite cauza, vine în atenția magistratului, magistratul sau altul acceptă cazul în procedura judecătorie.

Legea Constituțională Federală „Cu privire la sistemul judiciar din România“, stabilește un cadru general de competență a magistraților: judecători de pace în competența lor ar trebui să fie luate în considerare cauze civile, administrative și penale, ca primă instanță. Legea federală „Cu privire la Magistratilor din România,“ competența judecătorilor de pace consideră cauze civile - în costume și revendicările atribuite jurisdicția lor de drept procesual civil federal, în special:

· Ministrul titlului;

· Cazurile de divorț, în cazul în care nu există nici o dispută între soți copiilor;

· Cazuri secțiune între soți de proprietate comună;

· Alte cazuri care decurg din dreptul familiei, cu excepția cazurilor de paternitate contestatare (maternitate), stabilirea paternității, privarea de drepturi părintești, adopție (ordinea adoptare) a copilului;

· Cazurile de litigii de proprietate, la prețul de acțiune, care să nu depășească cinci sute de ori mai mare decât salariul minim stabilit prin lege la momentul depunerii cererii;

· Cazurile care decurg din relațiile de muncă, cu excepția cazurilor de repunere în drepturi;

· Ministrul stabilirea ordinii de utilizare a terenurilor, clădirilor și a altor bunuri imobiliare;

· Cazuri privind infracțiuni administrative ce țin de competența magistratului Codului administrativ (art. 3 din Legea federală „Cu privire la Magistraților din România“).

Toate aceste cazuri, magistratul examinează în mod individual. Procedurile judiciare în cadrul procedurilor penale, civile și administrative efectuate de un magistrat în modul prevăzut de procedura penală, procedura civilă și legea procedurii administrative. [6]

Tribunalul districtual federal, care este ea însăși o autoritate mai mare în ceea ce privește magistrații, care acționează pe teritoriul districtului judiciar exercită o supraveghere judiciară asupra utilizării magistraților de fond și a legilor de procedură. Legea cu privire la magistrați a constatat că, înainte de numirea (alegerea) la postul de magistrat cazuri, judecătorii cu privire la competența lor, sunt luate în considerare de către instanțele de sector.

instanțele districtuale au competență în vedere noile și recent descoperite circumstanțele în ceea ce privește deciziile luate de judecătorul de pace în primă instanță și a intrat în vigoare (sec. 1 oră. 1, art. 417 CPP). În sala de judecată magistrații plasat drapelul național al România și Stema de Stat a imaginii România, dar, de asemenea, poate fi instalat de pavilion și plasat imaginea emblema a subiectului corespunzătoare din România. Atunci când administrarea justiției, magistrat stă pe manta sau are un alt semn distinctiv al biroului său, cu condiția ca legea obiectul Federației.