sistem semi-prezidențial Abstract
-
introducere
- 1 oferă o formulare de bord mixt republică
- 2 sistem semi-prezidențial
- 3 România ca un sistem semi-prezidențiale Note
literatură
republică prezidențială este marcată în albastru (verde deschis dacă are un parlament), și un sistem semi-prezidențial este evidențiat în galben.
Sistem semi-prezidențial (poate fi, de asemenea, numit un semi-parlamentar, republică semiprezidențială, prezidențial-parlamentare) - o formă de guvernare, care este între o prezidențială și o republică parlamentară.
forma republică 1. Caracteristici de guvernare mixte
Pe de o parte, Parlamentul republică mixtă are dreptul de a face un vot de încredere în guvern, format de către președinte. Pe de altă parte, președintele are dreptul de a dizolva parlamentul și alegeri anticipate (în unele țări, parlamentul nu poate fi dizolvat într-o anumită perioadă de constituțional).
În cazul în care parte a noului președinte al Parlamentului vor obține o majoritate, aceasta va rămâne „bitsefalnaya“ puterea executivă, atunci când politica guvernamentală este determinată de președinte, cu o cifră relativ slabă a primului-ministru. Dacă vom câștiga adversarii președintelui, de regulă, acesta din urmă va fi obligat să accepte demisia guvernului și de fapt să predea puterea de a forma un nou lider guvern al partidului cu cele mai multe voturi în alegeri. În acest din urmă caz, președintele nu poate afecta în mod semnificativ politica guvernului și principala figură politică devine prim-ministru. Dacă mai târziu va fi ales președinte, majoritatea parlamentară de opoziție, el va forma un nou guvern, iar în cazul în care nu primește aprobarea Parlamentului, acesta din urmă poate fi dizolvat.
Astfel, la fel ca în țările parlamentare, guvernul poate lucra în sistem semi-prezidențial, numai atunci când este susținută de majoritatea parlamentară. Dar, dacă în țările parlamentare președintele sau monarhul (șef nominal al statului) este doar numit în mod oficial de către guvern, format într-adevăr un partid parlamentar de guvernământ sau de coaliție, în sistemul semi-prezidențial ales popular președinte are dreptul de a forma, de fapt propriul guvern, în ciuda majorității parlamentare existente în conflict cu Parlamentul și să caute dizolvarea acestuia. O astfel de situație este imposibilă în țările parlamentare, nici într-o republică prezidențială. Prin urmare, sistemul semi-prezidențial este considerată o formă independentă de guvernare, împreună cu parlamentare și prezidențiale.
2. Sistemul semiprezidențială
3. România ca un sistem semi-prezidențial
Echilibrul puterii este organizat în așa fel încât nici președintele, nici Parlamentul nu aparține unui monopol cu privire la problema formării unui guvern. Însăși existența unor proceduri detaliate pentru a aborda această problemă în Constituția vorbește despre sistem semi-prezidențial. Ca o prioritate în majoritatea cazurilor, aparține președintelui, cercetătorii români Republica este desemnat fie ca un prezidențial-parlamentare sau ca un semi - această dilemă este o discuție în știința dreptului constituțional românesc.
PrezidentRumyniyaformiruet Guvernul România și decide cu privire la demisia (partea 2 st.117). Duma de Stat trebuie să aprobe propunerea președintelui Guvernului candidaturii (partea 1 din articolul 111) și are dreptul de a solicita demisia Guvernului, exprimându-și neîncrederea sau refuzul de a avea încredere (p.3 st.117).
Cu toate acestea, în cazul respingerii triplu prezentate de Președintele Guvernului România candidaților de către Duma de Stat Prezident Rumynii numește președintele Guvernului român, dizolvarea Dumei de Stat și alegeri noi (Art. 4, articolul 111). De asemenea, atunci când președintele nu este de acord cu decizia Dumei de Stat pentru un vot de încredere în guvern în cazul în care Duma de Stat în termen de trei luni, își exprimă din nou încrederea în Guvernul România, Prezident Rumynii anunță demisia Guvernului sau dizolva Duma de Stat (p.3 st.117).
Duma de Stat nu poate fi dizolvat pentru motivele prevăzute la articolul 117 din Constituția România, timp de un an după alegerea ei (partea 3 din articolul 109), să opereze pe întreg teritoriul România de război sau de urgență, în termen de șase luni înainte de încheierea mandatului Președintele România, (partea 5 din art. 109), precum și din momentul în care avansează acuzații împotriva președintelui România la decizia Consiliului Federației (partea 4 din articolul 109).
Președintele român poate fi revocat din funcție de către Consiliul Federației pe baza prezentate de către Duma de Stat acuzat de înaltă trădare sau alte infracțiuni grave, reabilitată Curtea Supremă de Justiție român în acțiunile președintelui România semnele unei infracțiuni și concluzia Curții Constituționale a România în ceea ce privește respectarea procedurii stabilite pentru a aduce taxe.