Reținerea suspectului

În această lucrare considerăm intervalul de control de probleme, cum ar fi conceptul, baza și tipurile de detenție a unei persoane suspectate de săvârșirea unei infracțiuni. Dar, în primul rând, aș dori să introducă conceptele de bază.

Detenție - este o pedeapsă urgentă a persoanelor care au comis o infracțiune. Cu toate acestea, este, de asemenea, o măsură de constrângere procedurală, făcută numai pe motivele și în modul prevăzut de lege.

Suspectul - o persoană deținută privind suspiciunea de comiterea unei infracțiuni și persoana căreia măsura preventivă aplicată (orice) nu a fost încărcat.

Sub arest tactici înțeleasă ca un set de metode și mijloace care să asigure reținerea mai rațională de producție, în conformitate cu legislația de procedură penală specifice.

Reținerea suspectului ca acțiunea de investigație trebuie să se facă distincție între arest ca măsură preventivă și de unitate ca un transport forțat martor, victima, persoanele acuzate și alte, în cazul în care acesta din urmă nu sunt fără un motiv bun, pentru exportul de organe ale anchetei sau proces.

Conceptul, baza și condițiile de detenție a unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni

Detenția procesului penal român - aceasta este o privare pe termen scurt de libertate a unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni fără a obține mai întâi sancțiunea unui procuror sau a unei hotărâri judecătorești. Scopul detenție - pentru a preveni activitatea infracțională, pentru a preveni ascunderea suspectului de anchetă și proces, pentru a preveni falsificarea probelor și suspectează un alt încercările sale de a preveni corectitudinea stabilirii faptelor cauzei penale.

1. Suprimarea activității infracționale.

2. Prevenirea și investigare a evaziunii proces.

3. O metodă de obținere a probelor (de exemplu, detenția mâini).

4. Eliminarea posibilității de distrugere a probelor, urme ale infracțiunii, impactul asupra comportamentului altor subiecți ai procesului penal (complici, victime, martori și rudele acestora), precum și de a influența activitatea de aplicare a legii și instanța de judecată.

5. Crearea condițiilor anchetei, care necesită prezența sau participarea suspectului.

Punctul 11 ​​al art. 5 Codul de procedură penală definește reținerea suspectului ca măsură de constrângere procedurală aplicată de către organul de anchetă, investigator sau procuror pentru o perioadă care nu depășește 48 de ore din momentul reținerii efective a unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni.

CPC-ul a constatat punerea în aplicare a prevederilor art. 22 din Constituție, potrivit căreia perioada de detenție nu poate depăși 48 de ore. Conform h. 3 linguri. 128 Codul de procedură penală, această perioadă se calculează din momentul reținerii efective, care este momentul produs în modul prevăzut de Codul de procedură penală, privarea efectivă de libertate de mișcare, suspectat de comiterea unei infracțiuni (pag. 15, art. 5 din PCC).

Cu toate acestea, perioada de retenție poate fi prelungit de către judecător, la cererea solicitantului, investigatorul sau procurorului nu mai mult de 72 de ore de probe suplimentare pentru validitatea de retenție (p.7 revendicarea 3 st.108 PCC).

Legea definește în mod clar părțile în proces penal, care a acordat dreptul de a reține suspectul. Conform n. 11 st. 5, ch. 1 lingura. 91 Codul de procedură penală, care face parte din dreptul la corpul de anchetă, investigator sau procuror.

Cerințe preliminare pentru detenție sunt:

1) posibilitatea de realizare a acesteia numai după caz ​​penal;

2) aplicarea este suspectat de săvârșirea unei infracțiuni, care poartă o pedeapsă cu închisoarea.

Detenția este permisă, în cazul în care o persoană este suspectată de comiterea unei infracțiuni pasibile nu numai cu închisoare pe un termen fix, dar arestarea, închisoare de viață și de moarte (articolul 54, 56, 57, 59 din Codul penal).

baze de arest Enumerarea prevăzute la articolul 91 al CPP, este exhaustivă și este prezentată mai jos:

atunci când o persoană este prinsă comiterea unei infracțiuni sau imediat după săvîrșirea ei;

atunci când victimele sau martorii subliniază persoana ca care a comis infracțiunea;

atunci când acea persoană sau hainele, cu el sau în casa lui va fi găsit dovezi clare ale unei infracțiuni.

Motivele de detenție pot acționa și alte date dau motive pentru a suspecta o persoană de comiterea unei infracțiuni, în cazurile în care

a) persoana a încercat să scape,

b) nu are loc permanent de reședință,

c) persoana nu este identificat,

d) în cazul în care procurorul și investigatorul sau Inquirer cu acordul procurorului în instanța de judecată îndreptată petiția pentru alegerea împotriva persoanei respective o măsură de reținere în formă de detenție (art. 2, art. 91 din Codul de procedură penală). Reținerea unei persoane sub conducerea unei cereri instanței de detenție provizorie ca personaj are o garanție în cazul aprobării cererii și trebuie aplicată ținând cont de amenințarea reală ascunderea persoanelor suspectate.

UPKRumyniyane menționează reținerea persoanelor suspectate cu transferul ulterior către autoritățile statului. Cu toate acestea, în conformitate cu art. 38 detenție penală este permisă; se consideră ca bază, cu excepția criminalității în cazurile în care prejudiciul suferit arestat. a permis în mod special de detenție, fără a provoca nici un pericol pentru suspect, cu excepția faptului că a fost privat de libertate în mod forțat.

Persoanele care au diplomatic și alte imunitate nu fie reținute (v. 3 și 449 CPP).

PCC prevede că, după ce suspectul a fost livrat în corpul de anchetă, investigatorul sau procuror în termen de cel mult 3 a ceasului a fost elaborat protocolul de detenție (cap. 1, v. 92 CPP), și în termen de 12 de ore după arestarea agenția de anchetă suspectă, Inquirer și investigator Am scris despre raportul de arestare Attorney produs (cap. 3, v. 92 CPP).

Suspectul trebuie să fie pusă la îndoială (h 4 v CPC 92 ..); acesta poate fi supus căutare personală (art. 93 CPP). În acest caz, suspectul dreptul la apărare. Înainte de începerea interogarea suspectului, la cererea acestuia, cu condiția ca întâlnirea cu un avocat în privat și confidențiale. Dacă este necesar, procedura de producție care implică o durată Dating suspectă timp de 2 ore poate fi investigator limitat, avocat cu o notificare prealabilă cu privire la acest suspect și protectorul său. În orice caz, durata vizitelor poate fi mai mică de 2 ore.

căutare personală a deținutului are loc imediat înainte de a elabora un protocol de detenție fără o hotărâre privind mandatul de căutare și autorizarea (p.2 st.184 PCC). căutare personală la momentul reținerii efective a persoanei este reglementată de normele de drept procedural administrativ. În cazul în care are loc, atunci acest lucru trebuie menționat în procesul-verbal de detenție cu desemnarea persoanei care a efectuat căutarea, și puse sub sechestru cu obiectele și documentele.

Raportul de detenție - un act cuprinzător de aplicare care conține informații cu privire la condițiile de detenție, rezultatele de căutare personale și explicații de detenție.

Defender poate fi permis să participe într-un caz penal din momentul reținerii efective a persoanei, inclusiv căutările personale și întocmirea unui raport de arestare (Clauza 3 partea 3 din articolul 49 din Codul de procedură penală).

Deținutul trebuie să fie interogat nu mai târziu de 24 de ore după privarea efectivă a libertății sale de circulație (articolul 46 p.2 CPP).

Partea 1 din art. 95 Codul de procedură penală prevede că procedura și condițiile de detenție a unui suspect în custodie este determinată de legea federală, și anume Legea federală privind procedura de detenție a suspecților și acuzat de comiterea unei infracțiuni. Dacă este necesar, efectuarea acțiunilor de investigație operativă a permis întâlnirea angajaților organului de anchetă, implicat în activitatea operațională-căutare, suspectul cu permisiunea scrisă a Inquirer, anchetatorul, procurorul sau instanta responsabil de procesul penal (art. 2, art. 95 din PCC).

Partea 1 din art. 96 din PCC a păstrat cerința de notificare obligatorie nu mai târziu de 12 ore după arestarea unui suspect de oricare dintre rudele apropiate (în absența lor - alte rude), și cu condiția, de asemenea, posibilitatea unei astfel de notificare către suspect. Cu toate acestea, în cazul în care necesitatea de a păstra în beneficiul cercetării prealabile fapt secretă arestarea o notificare procuror nu poate fi efectuată cu excepția cazurilor în care suspectul este minor (cap. 4, v. 96 CPP).

Suspiciunea ar trebui să fie considerate ca fiind în imposibilitatea de a confirma (1 Partea 1 Articolul 94 din Codul de procedură penală), se dovedește că suspectul nu a fost implicat în crimă, și, astfel, epuizat toate posibilitățile pentru strângerea de probe suplimentare a vinovăției sale. Dacă a existat un caz penal, urmărirea penală se încheie pentru neparticiparea suspectului la infracțiune (1 Partea 1 Articolul 27 din Codul de procedură penală).

Pe lângă bazele de arest lege formulează elibera baza suspectă (cap. 1, v. 94 CPP). Suspectul se eliberează prin ordin al Inquirer, anchetatorul și procurorul, în cazul în care:

1) nu a confirmat suspiciunea de comiterea unei infracțiuni;

2) nu există nici un motiv să-l folosească ca măsură de detenție preventivă;

3) detenție a încălcat articolul 91 din cerințele Codului de procedură penală.

Legea prevede eliberarea imediată a suspectului după 48 de ore de detenție. Astfel, h. 3 linguri. 94 Codul de procedură penală prevede că, în cazul în care hotărârea judecătorului privind cererea suspectului o măsură preventivă sub formă de detenție sau prelungirea arestării preventive nu este primită în termen de 48 de ore de la arestare, suspectul trebuie să fie eliberată imediat, ca suspectul principal al locului va notifica organul de anchetă sau de un investigator , responsabil de cauza penală, iar procurorul.

Excepții de la eliberarea imediată a suspectului la sfârșitul perioadei de detenție este setat la h. 2 linguri. 94 CPC. Printre acestea se numără:

1) alegerea unei măsuri preventive în formă de detenție

2) extinderea perioadei de detenție instanță, în modul prevăzut n. 3 h. 7, art. 108 Codul de procedură penală. Conform p. 3 h. 7, art. 108 Codul de procedură penală judecător examinarea unei cereri de alegeri, ca măsură preventivă de detenție, dreptul de a prelungi perioada de detenție nu mai mult de 72 de ore pentru ca părțile să depună probe suplimentare cu privire la validitatea sau invaliditatea alegerii arestării (judecător de puncte în decizia data și ora la care se extinde detenție).

Codul de procedură penală conține, de asemenea, garantarea drepturilor deținuților furnizate anterior. Deci, în cazul în care există o hotărâre judecătorească de a respinge cererea de a alege o măsură suspectă de reținere în. forma de detenție, o copie a acestei decizii este dat suspectul la eliberarea sa; atunci când eliberarea a emis, de asemenea, un certificat, care specifică ce a fost arestat, data, ora, locația și păstrarea unei baze, data, ora și baza de eliberare (cap. 4, 5, Art. 94 CPP).

La sfârșitul lucrării, aș dori să rezuma cele de mai sus. Noi rezuma principalele puncte:

· Reținerea are caracterul unor măsuri de urgență de constrângere, care este o detenție pe termen scurt a unei persoane suspectate de comiterea unei infracțiuni. Urgența măsurii datorită faptului că acesta se aplică fără autorizarea prealabilă a procurorului sau a instanței, pentru o scurtă perioadă în care apare suspiciunea rezonabilă și necesitatea aplicării unei măsuri preventive deținut sub formă de detenție.

· Reținerea trebuie să respecte strict respectarea statului de drept, care urmează să fie determinate și motivate, realizată cu maximă siguranță pentru toți participanții și cetățeni, care se aflau la locul de funcționare, și de cost-eficient puteri, resurse și timp. Acesta trebuie să respecte principiul umanității în raport cu întârziere - prejudiciul cauzat acestuia de detenție, trebuie să fie cât mai mic posibil.

· Operațiunea de a reține deținuți escortarea completate organizatoric la secția de poliție, iar în procedură - producție personale de căutare minuțioasă și elaborarea unui protocol de detenție și căutarea personală.

· Suspectul are dreptul la protecție. Suspectul are dreptul să știe ce este suspectat; da explicații; să prezinte probe; depune petiții; familiarizat cu înregistrările acțiunilor de investigație efectuate cu participarea sa, precum și cu materialele trimise instanței în sprijinul legalității și valabilitatea cererii pentru al reținerii ca măsură preventivă; declară provocări; pentru a contesta acțiunile și deciziile persoanei care efectuează anchetă, investigator, procuror; să participe la examinarea plângerilor de către judecător în modul prevăzut.

· Suspiciune de detenție are dreptul să aibă întrevederi cu avocat, rudele și alte persoane.

1. Constituția România