Problema determinării poziției procedurală a procurorului în cadrul unei proceduri civile, publicarea

Problema # xa0, poziția procedurală a procurorului în # xa0, în cauzele civile instanță afectează interesele societății ca # xa0; generală.

În plus, # xa0; teoria dreptului procesual civil, există o discuție privind definirea poziției procedurală a procurorului în # xa0, procedurile civile și # xa0, există o lipsă de o abordare unitară la # xa0, soluționarea problemei.

În primul rând, potrivit unor cercetători (A. # xa0; F. # xa0; Kozlov [9, C.140], M. # xa0; C # xa0; Strogovich [. 11, pp 66-67] Și # xa0, etc) procurorul să dea în judecată, să ia poziția procesuală a părților (reclamantului) în # xa0; acțiunea civilă, deoarece prezența inculpaților și oferă # xa0; participarea reclamantului. Procurorul dobândește statutul reclamantului.

M. # xa0; C # xa0; Shakaryan spune că „în practică, procurorul poate fi considerat # xa0, în calitate de reclamant de procedură, în ciuda faptului că nici un fond procuror drepturi de nici o pauză, dar autoritatea # xa0 lui; proceduri civile, cu toate acestea, ne permit să-l atribuie # xa0; reclamanti procedurale „[7, p. 166].

K. # xa0; C # xa0; Judelson indică faptul că procurorul are unele dintre aceleași drepturi procedurale, care aparțin participanților părților, și # xa0, de asemenea, pe faptul că participarea procurorului în # xa0; probatorii activități ale raportului juridic în litigiu [12 de constatare a faptelor, a. 103].

Conform teoriei dreptului procesual civil părțile au o serie de caracteristici esențiale:

1) # xa0; # xa0; # xa0; # xa0; interes juridic civil în # xa0; soluționare a litigiilor;

2) # xa0; # xa0; # xa0; # xa0; interes procedural în # xa0; hotărârile favorabile;

3) # xa0; # xa0; # xa0; # xa0; performanță în # xa0; protecția drepturilor lor subiective și # xa0, în numele lor.

În consecință, reclamantul este persoana ale cărei drepturi au fost încălcate, și # xa0, pârât doar una care se presupune că a încălcat drepturile reclamantului

M. # xa0; Yu # xa0; Krutikov consideră pe bună dreptate, că procurorul nu poate fi luată în considerare în # xa0, în calitate de reclamant procedural, deoarece legea română nu cunoaște o astfel de determinare.

În plus, # xa0; GPKRumyniyav # xa0; art. 38, art. 45 nu se adresează procurorului care a depus în # xa0; Curtea # xa0, declarația în # xa0, protecția drepturilor, libertăților și # xa0; interesele legitime ale cetățenilor, un număr nedeterminat de persoane sau interese din România, subiecții din România, municipalități, # xa0; ca reclamant. Un # xa0, legea federală „Cu privire la Biroul de România Procuraturii“ indică de asemenea, că participarea sa la # xa0, proceduri civile procurorului, indiferent de ce să facă: a inițiat inițierea procedurii, a dat un aviz juridic, a adus ideea de a judecății, # xa0; - facilitează problemelor justiției [2, p. 4472].

În al patrulea rând, există o abordare în care procurorul este definit ca un reprezentant al statului, care nu este ghidată de interese personale sau corporative, și # xa0, interesele statului (AO # xa0; A. # xa0; Gureeva [. 8, pag 16-18] M. # xa0; AA # xa0; Vikut [6, 480], E. Artamonova [5, pp 22-24.] și # xa0;., etc) ..

Această abordare pare a fi corectă. Aceasta fiind reprezentantul procurorului de stat va avea toate drepturile procedurale, și # xa0; toate obligațiile procedurale ale urșilor doar reclamant câteva excepții. Prin urmare, ca reprezentant al procurorului statului efectuează locul de muncă, care nu fac obiectul relației de material disputată. Chiar # xa0, în cazul unei cereri # xa0, interesele altora, el este un reprezentant al statului, și # xa0; sarcina sa principală este de a proteja xa0 publice și #; interes public. Procurorul acționează în mod independent și # xa0, independent de alte persoane implicate în # xa0, oamenii de afaceri, deoarece are propriul său interes în # xa0; procesul, care decurge direct din competența sa. Prin natura lor, interesul avocat # xa0; - starea în care urmărește să protejeze interesele subiectului de drept, și # xa0, rezultă că acțiunea Procurorului # xa0, pentru a asista entitățile a încălcat dreptul sau respectarea unui interes protejat din punct de vedere. Astfel, ar trebui să acord cu # xa0, punctele de vedere # xa0; O. # xa0; A. # xa0; Gureeva despre # xa0, că, „trezind caz civil sau de a da aviz cu privire la caz, procurorul acționează în calitate de reprezentant al statului, și # xa0, interesul său juridic procedural provine din problema generală a birou # xa0 procurorului; - supravegherea legalității „[8, p. 18].

Astfel, procurorul în # xa0; acțiunea civilă # xa0; - în primul rând reprezentant al statului, ghidat nu de xa0 personală și #, interesul public, cerințele sale sunt destinate să protejeze pe alții. Determinarea poziției de remediere a procurorului în # xa0, ca parte (reclamant) sau # xa0 petenților sens procedural, nu permite să se determine statutul special de procedură în # xa0, procedurile civile și # xa0, prin urmare, este incorect.

În urma unei în # xa0, articol de revizuire, este necesar să se modifice # xa0; norma juridică GPKRumyniyasamostoyatelnuyu, reflectând poziția procesuală a procurorului ca reprezentant al statului, pentru a stabili condițiile de drepturile sale și # xa0; taxe diferite de celelalte părți la proceduri civile.

Termeni de bază (generate automat). România, dispozițiile procedurale ale procurorului, procurorul în civil, în cadrul unei proceduri civile, în calitate de reclamant de procedură, procurorul ca procuror în cadrul unei proceduri civile, procurorul de stat, participarea procurorului, reprezentantul Adunării de Stat a legislației române, reprezentantul Procurorului de Stat în cadrul unei proceduri civile, procurorul în calitate de reclamant parte, în sensul de procedură, definirea dispozițiilor procedurale ale dreptului de procedură civilă, Codul de procedură civilă al Federației Ruse, legislația românească, în calitate de reclamant.