Principii și reguli de conduită profesională pentru judecători

Capitolul 3. Principii și reguli de conduită profesională pentru judecători

1. Independența sistemului judiciar este un principiu constituțional al statului de drept în administrarea justiției, imparțialității și starea garanția fundamentală a unui proces echitabil. Menținerea independenței sistemului judiciar, ca urmare a principiului independenței este responsabilitatea judecătorului.

2. Judecătorul în acțiunea este obligat să adere la o poziție independentă și imparțială față de toate părțile interesate. Judecătorul își exercită atribuțiile judiciare, numai pe baza evaluării împrejurărilor de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu convingerea interioară, respectarea drepturilor un proces echitabil tuturor părților la un caz, indiferent de orice influență exterioară, presiune, amenințări sau orice altă intervenție directă sau indirectă în procesul de examinarea cazului, indiferent de partea care nu are, și oricare ar fi motivele și obiectivele care nu au fost cauzate.

Orice încercare de a influența un judecător, presiunea directă sau indirectă pe el să influențeze o decizie luată de un judecător ar trebui să informeze președintele instanței, comunitatea judiciară, precum și agențiile de aplicare a legii.

4. Judecătorul trebuie să informeze părțile implicate în cazul oricăror contestații orale sau scrise cu caracter non-procedural primit de el în legătură cu luarea în considerare a unui anumit caz, precum și despre împrejurările care l-ar putea pune într-o situație de conflict de interese.

Informații despre modificările:

1. Obiectivitate și imparțialitatea judecătorilor sunt esențiale pentru buna administrare a justiției. Judecătorul în exercitarea competențelor lor și în afara relației de serviciu ar trebui să contribuie la menținerea încrederii societății și a părților interesate în obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor și a sistemului judiciar.

2. În exercitarea funcțiilor lor profesionale, în vederea luării obiective în considerare cazul judecătorului trebuie să fie liber de orice preferință, părtinire sau prejudecată și trebuie să depună eforturi pentru eliminarea oricărei îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.

Informații despre modificările:

1. Asigurarea unui tratament egal al tuturor persoanelor implicate în acest caz, este condiția unei administrații obiectivă și imparțială a justiției, proces echitabil.

2. Judecătorul în exercitarea funcțiilor lor se ghidează după principiul egalității, pentru a menține un echilibru între părți, cu condiția ca fiecare dintre ele șanse egale, demonstrând obiectivitate și imparțialitate, cu aceeași atenție pentru a trata toți participanții la proces, indiferent de sex, rasă, naționalitate, limbă, origine , proprietate și statutul oficial, locul de reședință, atitudinea față de religie, convingeri, apartenența la asociațiile obștești sau alte circumstanțe.

3. Un judecător are dreptul de a cere ca persoanele implicate în cazul și a altor participanți la proces să se abțină de la manifesta părtinire sau prejudecăți față de o persoană, cu excepția cazurilor în care sunt asociate cu stabilirea circumstanțelor de fapt, sunt relevante în mod legal la o problemă în cadrul unei proceduri și poate fi legală justificate în mod corespunzător.

5. Un judecător în exercitarea atribuțiilor sale nu ar trebui să arate apartenența religioasă.

6. Judecătorul își îndeplinește atribuțiile profesionale, fără nici o preferință și fără părtinire reală sau aparentă, discriminarea, asigurarea condițiilor necesare pentru îndeplinirea de către părți a funcțiilor lor procedurale și exercita drepturile care le sunt acordate, oferind un proces echitabil într-un termen rezonabil.

1. Competența și integritatea sunt esențiale pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcției judecătorești de a administra justiția.

2. Judecătorul trebuie să conștiincios, profesional și îndeplini sarcinile, să ia toate măsurile pentru un timp util și calificat acțiunea, precum și să contribuie la reconciliere, o soluționare pașnică a diferendului.

3. Judecătorul trebuie să ia măsuri care să asigure dreptul fiecărei persoane la un proces echitabil într-un termen rezonabil; organizează în mod corespunzător și desfășurarea audierilor, prevenirea considerare destinația de mai multe cazuri, în același timp, repetate și depozite fără bază litigii, inclusiv în legătură cu pregătirea necorespunzătoare a acestora.

4. Un judecător trebuie să mențină abilitățile lor la cel mai înalt nivel pentru a extinde cunoștințele profesionale, pentru a îmbunătăți abilitățile și calitățile personale necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor lor. În acest scop, judecătorul ar trebui să fie folosit ca un oportunități de auto-învățare, și sunt supuse în mod regulat de formare în sistemul de stat de formare.

5. Un judecător trebuie să știe despre schimbări în legislația românească, normele de drept internațional, inclusiv convențiile internaționale și alte instrumente cu privire la drepturile omului, un studiu sistematic al practicii juridice, inclusiv Curtea Constituțională a România, Curtea Supremă din România, Curtea de Arbitraj Supremă a România, Curtea Europeană de Justiție drepturilor omului.

6. Judecătorul nu trebuie să prezinte informațiile primite în exercitarea funcțiilor lor. Informațiile confidențiale obținute de el în virtutea poziției sale oficiale, nu pot fi folosite sau divulgate oricărei persoane în scopuri care nu au legătură cu exercitarea atribuțiilor judiciare.

7. Judecătorul trebuie să respecte standarde înalte de comportament în proces, pentru a menține ordinea în ședința de judecată, să fie demn, pacient, politicos în raport cu participanții la proces și a altor persoane prezente în ședință.

Judecătorul va cere un comportament similar al participanților la proces, precum și toate persoanele prezente în ședință, precum și personalul instanței.

1. Activități profesionale ale unui judecător include nu numai atribuțiile litigiului de procedură și să ia măsuri, dar, de asemenea, pentru a efectua alte sarcini și atribuții, inclusiv natura organizatorică și administrativă cu privire la activitățile instanței. În acest exercitarea funcțiilor judiciare este o prioritate în raport cu alte activități.

2. Judecătorul, care are autoritate organizatorică și administrativă în ceea ce privește ceilalți judecători (președintele instanței, președintele adjunct al instanței), în activitatea lor profesională, trebuie să nu numai act de justiție, ci și pentru a efectua cu fidelitate responsabilitățile sale administrative, pentru a menține un nivel înalt de calificare profesională domeniul de administrare judiciară și de a spori eficiența de serviciu a altor judecători și angajați ai personalului instanței.

3. Șef al Justiției (vicepreședinte al instanței), în punerea în aplicare a autorității organizatorice și administrative nu are dreptul de a preveni acțiunile (inacțiune), limitarea independenței sistemului judiciar, pentru a pune presiune asupra lor, dar folosesc și alte metode de sancțiuni administrative, având drept scop influențarea activității judecătorilor în administrarea justiției.

5. Președintele Curții ar trebui să asigure o distribuție uniformă a aeriene în rândul judecătorilor și personalului instanțelor.

6. Președintele Curții cu bună-credință de a folosi autoritatea de a decide cu probleme de personal, evitând numirile inutile, mecenat, nepotism. În punerea în aplicare a competențelor organizatorice și administrative ale judecătorului care prezidează să fie corectă, reținut în legătură cu judecătorii și altor persoane care se află sub autoritatea sa, să tolereze critica acțiunile lor, pentru a preveni persecuția directă sau indirectă pentru atitudinea sa critică.

Inacceptabil ca mecenatului ilegală a serviciului (promovarea nemeritată, promoții nejustificate extraordinare, Comisia altele decât cele cauzate de nevoia de afaceri) și complicitatea în serviciul (fără a lua măsuri pentru omisiuni sau nereguli în performanță, care nu răspunde la acțiunile ilegale).

7. Judecătorul are dreptul de a cere de la arbitrul asistent, grefieri și alți angajați ai aparatului instanței că principiile generale de conduită oficială a funcționarilor publici, oficiali ai unor regulamente, pentru a menține un nivel profesional ridicat, în urma disciplinați etice, interdicții, restricții, taxe, prevăzute de legislația serviciul public de stat România.

8. Judecătorul nu se încarcă sau prescrie angajații personalului instanței pentru a efectua astfel de acțiuni, care ar fi considerată o încălcare a Codului de etică judiciară, în cazul în care au fost luate în mod direct de către judecător.

1. Eficacitatea activității judiciare depinde de credibilitatea societății, din motivele de o înțelegere corectă a deciziei instanței comunitare legale.

Având în vedere obiectivul, fiabile și în timp util a informa publicul cu privire la activitățile arbitrului instanței trebuie să comunice cu mass-media.

Printre comunitatea judecătorilor judecător poate exprima dezacordul cu comportamentul colegilor în vederea remedierii deficiențelor în domeniul justiției, prevenirea și eliminarea încălcării principiilor juridice constituționale și internaționale de publicitate (publicitate) proceduri.

5. În cazul în care activitatea unui judecător este acoperit în mass-media, astfel încât activitatea instanțelor și a judecătorilor dezvoltă o viziune deformată, decizia privind forma răspunsurilor la astfel de declarații ale mass-media ar trebui să fie luate de către fiecare judecător independent, pe baza mijloacelor legale disponibile pentru a-l ca cetățean. judecătorii private apel la autoritățile de aplicare a legii pentru a proteja onoarea și demnitatea, sau la mass-media pentru răspuns public la critica este utilă atunci când alte metode au fost epuizate sau de a răspunde să recurgă la ele nu este posibilă.