Prezentarea privind corupția ca un concept fenomen social și juridic, forme, tipuri -
2 Conceptul reformarea sistemului de serviciu public românesc în acte de corupție etimologic (din limba greacă. Corrumrere) este definit ca prejudiciul. Cu XV - XVI. Corupția a devenit definit ca podkupaemost și venalitate de funcționari și figuri politice.
3 Două abordări de bază pentru determinarea abordării clasice de corupție - termenul „corupție“ este folosit în principal pentru caracteristicile generale de stat morală morală a societății. Abordarea modernă: - termenul „corupție“ este folosit ca sinonim cu „mită“, „Amortizare“ și indică corupția de menaj, extorcare, emaciere, protecție, alegătorii altoi, etc;. - corupția este de a înțelege comportamentul specific al funcționarului asociat cu abuzul de putere pentru câștig personal.
4 sarcină semantică de bază - Corupția ca o abatere de la norma; - Corupția ca o realizare de interes; - Coruptia ca strategie comportament de grup; - Coruptia ca o ineficiențe sistemici.
6 Convenția penală privind corupția Corupția - este utilizarea de stat, funcționarii publici municipale sau de altă natură sau de către angajați ai unor organizații comerciale sau de altă natură (inclusiv internațional) de statutul lor pentru primirea ilegală a oricăror beneficii (drepturi de proprietate asupra acestuia, servicii sau beneficii, inclusiv non-materiale), sau furnizarea celor mai recente astfel de beneficii.
7 „Legea Codului de executare de conduită al funcționarilor publici“ (1979) Corupția este definită ca abuz de putere, în scopul de a obține beneficii personale sau de grup, precum și achiziționarea ilegală a angajaților beneficii publice în legătură cu poziția oficială. În sens restrâns, se referă la situația în care corupția funcționarilor în mod deliberat neglijarea îndatoririlor sau acționează împotriva lor de dragul de recompensă materială lor.
10 Există trei tipuri principale de corupție 1. „apicale“ corupție asociate activităților autorităților publice. 2. „de jos“ a corupției - corupția, care implică diverse organizații care sunt concepute pentru a furniza diverse servicii către populație și organizații. corupție 3. Business - în interiorul sau în afara de facilități de afaceri, precum și în mass-media.
11 Cauzele corupției - declinul economic; - instabilitatea politică; - imperfecțiunea legislației; - subdezvoltarea instituțiilor guvernamentale și instituțiile societății civile; - slăbiciunea tradițiilor democratice; - opacitatea puterii; - participarea publicului ineficiente în procesele anticorupție.
12 Cauzele riscurilor de corupție de corupție se produce atunci când utilizați punctele slabe ale sistemului administrativ. Factorii culturali contribuie la caracterul sau prevenirea corupției.
13 cauze administrative de corupție - grad ridicat de libertate în luarea deciziilor; - Capacitatea de a monopoliza bogăție publică; - Nivelul scăzut de responsabilitate a autorităților publice.
14 zone periculoase corupție de activitate a organelor de stat și funcționarii publici - plasarea comenzilor pentru livrarea de bunuri pentru nevoile de stat și municipale; - a decis să includă în bugetele (bugetele proiectelor) proiectelor de investitii; - relațiile interguvernamentale (mai ales într-o parte subiect al federației - municipiu); - Administrare fiscală (în special de control fiscal); - Controlul vamal; - Înregistrarea drepturilor de proprietate; - Proprietate Înregistrare; - efectuarea de inspecții de către autorități; - Emiterea de avize și rezoluții; - politica de personal în organele de stat (deciziile privind admiterea și cariera de promovare
15 Factorii care contribuie la corupție, acțiuni guvernamentale - nivel ridicat de discreție administrativă; - calitate scăzută și vulnerabilitatea la corupție a procedurilor administrative; - incomod pentru client „interfață“; - analfabetismul juridic al funcționarilor publici; - Slăbiciunea controlului administrativ intern; - Lipsa practicii de audit intern; - Lipsa de dezvoltare a auditului performanței; - „moarte“ legislației privind conflictul de interese (lipsa procedurilor, lipsa de claritate a sancțiunilor).
19 Consecințele corupției economice: - Încălcarea mecanismelor pieței concurențiale - efectul întârziat al proprietarilor și executorii ordinelor de stat eficiente - utilizarea ineficientă a fondurilor bugetare - în prețuri din cauza costurilor de corupție Creșterea - Lipsa de credință în capacitatea autorităților de a asigura corect „regulile jocului“ - deteriorarea climatului investițional - „răspândirea“ de corupție de afaceri și ONG-uri
21 Consecințele corupției politice: - obiectivele decalajului orar al politicii naționale de dezvoltare pentru a asigura interesele grupului - degradarea încrederii în guvern - este în scădere prestigiul țării - competiția politică profan - discreditează regimul politic
23 Unii experți consideră că fenomenul corupției realizează unele funcții pozitive în societatea românească: - Stimuleaza tradițională „leneș“, The neglijent oficialul român la funcționarea eficientă este un mijloc de motivare a funcționarilor de a lua decizii. - Vă permite să corecteze imperfecțiunile sistemului formale, legislația și erori, eșecuri în sistemul de metode informale.
24 agenții internaționale implicate în evaluarea comparativă și măsurarea corupției - Raportul Competitivității Globale (Geneva, Elveția), - politic și de risc Consultanță economică (Hong Kong), - Transparency International (Berlin, Germania), - politice Risk Services (Syracuse, Statele Unite ale Americii).
25 ONG „Centrul Anticorupție Cercetare și Inițiative“ Transparency International - România - o organizație publică non-profit, al cărui scop este acela de a crea un sistem unic național anticorupție, care ar putea rezolva cele trei blocuri de probleme: 1. Formarea Outlook anticorupție și simțul dreptății cetățenilor. 2. Instituționalizarea „transparență“. 3. Prevenirea corupției prin asigurarea eficienței mecanismelor anticorupție.
26 Transparency International - România în cadrul activităților bazate pe rolul prioritar al societății în combaterea corupției și asigurarea transparenței și responsabilității în guvern.
27 Transparency International - România Corupția - fenomenelor complexe asociate cu utilizarea funcționarilor din poziția sa oficială pentru câștig personal (mită, înșelăciune, delapidare, favoritismul, nepotismul). Transparență și responsabilitate - un sistem de mecanisme eficiente de control public și accesul publicului la informații legate de punerea în aplicare a organismului public.
clasamente anuale 28: Indicele de Percepție a Corupției (IPC) - o estimare a experților nivelului perceput al corupției din sectorul public. Barometrul Global al Corupției (BGC) - își propune să evalueze atitudinea cetățenilor față de corupție și eventualitatea unei coliziuni cu corupția în viața lor de zi cu zi. Indicele Platitorilor de Mita (BPI) - se concentrează asupra înclinației firmelor din țările exportatoare de a da mită în străinătate.
29 Activități în domeniul combaterii corupției: - Punerea în aplicare a dreptului internațional. - Reglementarea juridică a procesului de lobby. - efectuarea expertizei anticorupție. - sancțiuni mai stricte pentru crime împotriva serviciului public. - Prevenirea corupției în serviciul public. - Respingerea unei interpretări largi a prezumției de nevinovăție a funcționarilor. - Accelerarea dezvoltării și introducerea unor reglementări administrative. - Dezvoltarea și punerea în aplicare a Codului de etică pentru funcționarii publici.
30 Activități în domeniul combaterii corupției: - Adoptarea programelor anticorupție direcționate. - Dezvoltarea principiilor și mecanismelor personalului de stat. - Formarea personalului informații băncilor federale și regionale. - Formarea sistemului de management al serviciilor publice în România. - Implementarea sistemului de conștientizare juridice anticorupție a cetățenilor. - Sprijin pentru organizațiile societății civile anticorupție. - dezvoltarea unei rețele de centre de asistență juridică gratuită anticorupție. - Informarea publicului cu privire la activitățile guvernului.
31 Practica internațională: mecanismele care limitează posibilitățile de corupție - posibila depersonalizarea maximă de interacțiune a funcționarilor publici cu cetățeni și organizații, în special prin introducerea unui sistem de „o singură fereastră“ și un sistem de schimb electronic de informații; - reglementarea detaliată a procedurilor de interacțiune cu subiecții de control (consumatorii de servicii publice); - divizarea procedurilor administrative și de management în etapa de fixare a acestora pentru funcționarii reciproc independente pentru a asigura controlul reciproc; - rotația funcționarilor.