piață bancă comercială ca o entitate economică

Numerar, metale prețioase și pietre

Conturi cu Banca România

Conturi corespondente cu instituțiile de credit

Alții participă la capitalul social

Credite, depozite și alte fonduri acordate organizațiilor non-financiare

Credite pentru persoane fizice

Credite, depozite și alte plasamente cu instituții de credit

Proprietate și echipamente, active necorporale, stocuri

Probleme întâmpinate în activitățile unui număr de bănci sub influența crizei financiare globale, un grad semnificativ rezultat din deficiențe în gestionarea riscurilor bancare. Criza și implicațiile sale pentru sectorul bancar și băncile individuale a arătat abordare echilibrată a primordială strategia și tactica activităților sale de către bănci. [16, C.30]

3.2 Problemele sistemului bancar la etapa actuală

Una dintre prioritățile sistemului bancar românesc este participarea sa la scară financiară în modernizarea economiei românești. Pentru punerea în aplicare a dezvoltării dinamice a economiei, trecerea la structurile economice inovatoare și consolidarea poziției România în comunitatea internațională trebuie să creeze în țara noastră un centru financiar de importanță globală, se pot acumula în mod eficient și de a redistribui fondurile temporar gratuite. Este necesar pentru a rezolva o serie de probleme pentru a face acest lucru. [11, C.10]

Una dintre principalele probleme este faptul că imperfecțiunile și prevederile legale ale sistemului bancar. Motivul pentru această problemă este că legislația existentă este o moștenire a sistemului financiar al erei sovietice. În ciuda acestui fapt a fost rezolvată problema de adecvare a capitalului, a simplificat procedura de formare a capitalului instituțiilor de credit în detrimentul nerezidenților și-a îmbunătățit sistemul de admitere a capitalului străin pe piața bancară românească.

O altă problemă este concentrarea regională inegală a activelor instituțiilor de credit, precum și dinamica scăzut de dezvoltare a rețelei de sucursale regionale a instituțiilor de credit, care împiedică în mare măsură creșterea economică a regiunilor. Astfel, la 02.01.10 87% din totalul activelor au un District Federal Central, din care 99,2% este zona York, NY. Astfel, având în vedere lipsa de dezvoltare teritorială și tehnologică a infrastructurii financiare, astăzi este clar că soluția problemelor și dezvoltarea în continuare a sectorului bancar necesită un răspuns cuprinzător și un sprijin puternic din partea statului.

Problemele cheie ale sistemului bancar modern sunt după cum urmează:

păstrând capitalizare scăzută;

dependența sporită a băncilor autohtone de finanțarea externă.

Credit pentru susținerea sectorului real al economiei - problema centrală nu este numai sectorul bancar, ci întreaga economie românească. Ea încurajează creșterea creditării, stimulează o creștere a masei de mărfuri de pe piață și, în consecință, duce la scăderea inflației. Necesitatea de a extinde creditarea într-o criză datorită faptului că într-un împrumut de criză este un „colac de salvare“, care ajută să iasă din eșec (Anexa B). [13, C.9]

Pentru toate întrebările relevanța prezenței unor rate ridicate la credite discutate mai sus - una dintre cele mai presante probleme la etapa actuală. În scopul de a identifica posibile modalități de a reduce ratele dobânzilor pentru utilizatorii finali, este important să se găsească mai întâi motivele pentru existența unor astfel de rate ridicate. Unul dintre motive este prezența de inflație ridicată în țară și incapacitatea de a oferi împrumuturi la bănci în sistemul de refinanțare sub cea a inflației. De asemenea, un impact semnificativ asupra valorii riscului de rată a dobânzii are un sistem de creditare (greutatea sa, ne-am estimat la 40%). Un alt factor extrem de important în prețul creditului, este rata de refinanțare a Băncii România. Aceasta este valoarea inițială, care, după cum dă un impuls de start pentru a determina rata finală a creditării sectorului real. Pe rata dobânzii este de asemenea influențată de următorii factori - este rata dobânzii rata dobânzii la depozitele populației. În această situație, desigur, accentul principal pe reducerea ratelor dobânzii este de a reduce riscul împrumutului. Într-o criză pentru a rezolva această problemă este posibil prin stabilirea garanțiilor de stat aferente creditelor acordate de bănci.

Una dintre măsurile de combatere valoarea tot mai mare a datoriei „rău“ este recapitalizarea sistemului bancar, autoritățile române sunt dispuse să tripleze ponderea statului. Cu toate acestea, pomparea de bani a sistemului bancar este puțin probabil să ajute, deoarece băncile românești, chiar și după ce a primit lichidități suplimentare, în nici o grabă de a emite debitori subprime în condițiile de criză. [9, C.10]

Autoritățile române sunt gata să se întoarcă la ideea de stat cumpărarea de acțiuni ale băncilor pe o scară largă, și nu doar privilegiat. După cum sa arătat la Vserumynskom Forumul Industriasilor si Antreprenorilor, primul președinte adjunct Aleksey Ulyukaev, în cazul unei creșteri rapide a activelor „rele“ ale schemei optime intră statului în capitalul băncilor. Potrivit lui Uliukaiev, decizia este neutru macroeconomic, adică nu au un impact negativ asupra nivelului și dinamicii ratelor dobânzilor. Pentru bănci, această măsură ar însemna o oportunitate garantat pentru a acoperi pierderile generate de calitatea proastă a creditelor existente sau noi și de refinanțare ale Băncii Centrale, de fapt intregul spectru de instrumente, a adăugat el.

Astfel, distingem problemele de bază ale sectorului bancar modern:

Problema creanțelor restante sau „datorii rele“;

soliditatea financiară slabă a instituțiilor de credit;

ratele dobânzilor ridicate la credite;

Credit pentru susținerea sectorului real al economiei;

Slab dezvoltat ramură și servicii bancare regionale;

Neuniformitatea concentrarea regională a activelor în instituțiile de credit;

Dependența sporită a băncilor autohtone de finanțarea externă;

Depozitarea băncilor mici de capitalizare.

3.3 Perspectivele de dezvoltare a sectorului bancar

În secțiunea anterioară am discutat principalele probleme ale sectorului bancar. În ceea ce privește dezvoltarea în continuare a sectorului bancar și perspectivele, acest lucru ridică două obiective principale, în primul rând, aveți nevoie pentru a rezolva problemele existente, și în al doilea rând, este necesar să se promoveze dezvoltarea sectorului bancar al economiei. Măsurile-cheie pentru a aborda aceste provocări pot fi grupate în mod condiționat în șapte domenii.

1. Măsuri monetare

2. Creșterea capitalizare a sistemului bancar

Măsurile în această direcție ar putea fi introducerea cotei zero a impozitului pe venit în cazul reinvestirii în capitalul propriu al băncii, scutirea de la impozitare a profiturilor investitorilor alocate pentru formarea capitalului social al băncilor, simplificarea legislativă a băncilor de capital de reglementare.

3. Consolidarea sectorului bancar

Această direcție este destinată creșterii stabilității sistemului bancar și de capacitatea sa de a face față provocărilor sprijinului financiar producătorilor autohtoni. În acest sens, un rol pozitiv pentru a juca pentru a furniza capital pentru achiziționarea de bănci majore insolvabile. De asemenea, este necesar să se ridice cerințele la suma minimă de fonduri proprii pentru instituțiile de credit, pentru a îmbunătăți procesul de reorganizare a instituțiilor de credit și de a simplifica procedurile de faliment.

4. Formarea bazei pasivelor băncilor din cauza surselor pieței interne

Având în vedere necesitatea urgentă pentru formarea băncilor în cadrul pasivelor, ar trebui să ia următoarele măsuri:

* Asigurarea condițiilor previzibile ale creditelor negarantate Bank România și reducerea valorii lor;

* O creștere a dimensiunii garanțiilor la depozite ale persoanelor fizice, cel puțin până la 3 mln. Frecați. Imposibilitatea de a lua o astfel de acțiune constituie o amenințare lăsând cele mai mari deponenții privați în sistemul bancar mondial mai sigur;

* Asigurarea persoanelor juridice în bănci;

* Consolidarea legislativă a posibilității de a deschide depozite irevocabile;

* Furnizarea de municipalități, ale căror bugete nu sunt subvenționate cu mai mult de 20%, dreptul de a plasa fondurile lor pe depozit în băncile comerciale;

* Asigurarea participării economii de pensii în finanțarea băncii.

5. Extinderea domeniului de aplicare a garanțiilor guvernamentale

* Suport cererii interne prin finanțarea programelor de achiziție a unei populații de bunuri de folosință îndelungată;

* Includerea 30-50 dintre cele mai mari bănci din programul de creditare a infrastructurii și a proiectelor strategice ale întreprinderilor mici și mijlocii, pe bază competitivă în cadrul garanțiilor de stat;

* Se acoperă pasivele băncilor acelor cetățeni care și-au pierdut capacitatea de a deservi împrumuturile în criză.

6. Organizarea activelor problemă de piață

O condiție importantă pentru consolidarea sectorului bancar este reglementarea activelor problemă de piață. În primul rând, aveți nevoie pentru a crea un sistem unic de clasificare a activelor problemă, și apoi să furnizeze ieșire cu ajutorul de stat a activelor problemă din bilanțurile băncilor și de a crea o platformă comună pentru comerț.

Pentru a facilita accesul băncilor la informații financiare publice ar fi oportun să se stabilească un Biroul de Stat de informații financiare de către bănci și clienți corporativi ai băncilor, pe baza Bank of România. În plus, sunt necesare măsuri în domeniul contabilității și eliminarea proprietății: formarea unui sistem unificat de contabilitate (înregistrare) gaj de bunuri mobile, crearea unui mecanism de confiscare obligatorie a bunurilor debitorilor la creanțele băncilor, intră într-o procedură simplificată de revizuire judiciară a litigiilor referitoare la recuperarea acordurilor de împrumut și blocare a pieței imobilului ipotecat. De asemenea, este necesar să se permită cerințele de rambursare a băncilor în detrimentul bunului ipotecat fără a trece prin procedurile de faliment.

7. transparență sporită și adaptabilitatea sistemului bancar

Deschiderea și eficiența ridicată a sectorului bancar românesc - o premisă a activității de succes în economia globală. Măsurile care vizează îmbunătățirea atractivității investițiilor și a competitivității sectorului bancar, se numără:

* Setarea pentru 30-50 dintre cele mai mari bănci de raportare obligatorie a, în conformitate cu IFRS trimestrial;

* Introducerea unui sistem diferențiat de supraveghere a băncilor;

* Transferul funcțiilor de supraveghere ale Rospotrebnadzor în domeniul de consum de creditare a Băncii România;

* Banca de dezvoltare a reglementărilor speciale pentru bănci în managementul riscului din România;

* Trecerea la depunerea electronică a băncilor de format de raportare;

* Îmbunătățirea legislației în domeniul tehnologiei de control de la distanță, client service bancar. În special, băncile ar trebui să li se permită să deschidă noi conturi (depozite) ale persoanelor fizice, fără prezența lor, cu utilizarea tehnologiilor bancare la distanță.

După rezolvarea acestor probleme ideea de a crea un centru financiar internațional în România va fi un obiectiv realizabil. O astfel de evoluție va permite să includă România în lista țărilor în care comerțul activelor financiare ale lumii, și să facă rubla la moneda de așezări internaționale. Acest lucru va da un impuls suplimentar pentru a crește volumul investițiilor directe în economia românească, va crește stabilitatea veniturilor și bunăstarea poporului român, de a dezvolta financiar, bancar, servicii de asigurare la standarde internaționale. [2, C.5]

Când scrieți acest curs funcționează toate sarcinile pe care le-am stabilit în introducerea a fost pus în aplicare. Puteți trage următoarele concluzii:

- în dezvoltarea funcțiilor sistemului bancar efectuate s-au schimbat bănci, inițial băncile au acționat în calitate de arhive, iar acum băncile au următoarele funcții: acumularea și mobilizarea capitalului de bani, de credit de mediere, crearea de bani de credit, efectuarea de calcule și plăți într-o economie, organizația de emisiune și plasarea de valori mobiliare, furnizarea de servicii de consultanță;

- funcția principală a băncilor - este intermediarul;

- în acest stadiu, băncile efectuează operațiuni active și pasive. operațiunile pasive sunt numite operațiuni pentru a atrage fonduri pentru formarea resurselor băncii necesare pentru a furniza servicii. operațiuni active - este funcționarea băncilor să aloce resurse proprii, pentru a face un profit și să ofere lichidități;

- în acest stadiu de dezvoltare a sectorului bancar a încetinit, în primul rând datorită crizei financiare globale;

- în acest stadiu pentru băncile comerciale se confruntă cu următoarele probleme: problema arieratelor, sau „datorii rele“, soliditatea financiară slabă a instituțiilor de credit, ratele dobânzilor ridicate la credite, de sprijin de credit în sectorul real al economiei, slaba dezvoltare a ramurii și a sectorului bancar regional, neuniformitatea concentrarea regională a activelor în instituțiile de credit a crescut dependența băncilor autohtone de finanțarea externă, menținerea unui nivel scăzut de capitalizare a băncilor s;