Dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea treburilor de stat - studopediya

Dreptul cetățenilor români de a participa la gestionarea treburilor de stat, atât direct, cât și prin reprezentanții lor (art. 32 din Constituția România), se bazează pe principiul constituțional al suveranității poporului, potrivit căreia singura sursă de putere în România sunt oamenii multinaționale.

Realizarea acestui drept prin complexul altor drepturi ale cetățenilor consacrate în Constituția România:

- dreptul de a alege și de a fi ales la stat (cap. 2 v. 32).

- autorități și autonomiei locale; (H. 2 v. 32).

- dreptul de a participa la referendum; (H. 2 v. 32).

- dreptul de acces egal la serviciile publice; (Ch. 4, v. 32).

- dreptul de a participa la administrarea justiției. (V. 5 v. 32), ca un judecător profesionist, oameni, arbitraj sau juriu.

- dreptul de a asambla în mod pașnic, fără arme, organizarea de evenimente publice, și anume reuniuni, mitinguri, demonstrații, marșuri și pichete (v. 31).

- Dreptul de a face apel personal și, de asemenea, să depună contestații individuale și colective la organele de stat și a autonomiei locale (art. 33).

Cea mai importantă formă de participare a cetățenilor în gestionarea treburilor de stat, precum și cea mai înaltă expresie directă a puterii oamenilor sunt alegeri libere. cetățenii României participă la alegeri pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret. Participarea la alegeri pentru cetățeni este liberă și voluntară.

Dreptul de vot (dreptul de vot) la cetățenii români provine de la 18 ani. Realizarea dreptului de a fi ales (vot pasiv) depinde de nivelul alegerilor. Deci, cu 18 cetățean are dreptul de a fi ales adjunct al unui organ reprezentativ al municipiului. La atingerea vârstei de 21 de ani (în unele discipline și 18 ani) - care urmează să fie ales deputat al legislativ (reprezentativ) organ al puterii de stat, un oficial ales de auto-guvernare locală. Adjunct al Dumei de Stat a cetățeanului român de 21 de ani poate fi ales. cetățean român de 35 de ani, poate fi ales.

Nu au dreptul de a alege și de a fi cetățeni aleși găsit incompetent de către o instanță sau ținute în locuri de detenție în urma condamnării. Ei nu au dreptul de a fi aleși cetățenii români care au cetățenia unui stat străin sau un permis de ședere într-o țară străină.

O alegere a două tipuri de sisteme electorale utilizate în România - majoritate și proporțională. În cazul în care sistemul de vot majoritar este efectuat pentru candidații individuali în un singur loc (mai multe locuri) districte electorale, iar ales este cel care a marcat cele mai multe voturi. Atunci când proporțional - votul se efectuează pentru liste de partid, și reprezentanți considerați aleși ai partidelor admise la distribuirea mandatelor de deputat, în funcție de numărul de voturi exprimate pentru ei. în întregime de liste de partid, alegerile pentru Duma de Stat din România.

În ultimul timp se pare că critica a metodei de formare a Dumei de Stat, deoarece nu permite să pună în aplicare a cetățenilor non-partizane dreptul pasiv de vot independent. Răspunsul la această critică a fost introducerea regulii legii federale ca orice cetățean român care nu este membru al niciunui partid politic, are dreptul de a fi incluse în lista de partid de candidați pentru alegerea oricărui partid politic, sub rezerva prelungire.

Cu toate acestea, participarea cetățenilor în afacerile de stat nu se limitează la alegeri. Oficialii aleși trebuie să fie agenții de voința și interesele poporului. În acest scop, un vicepreședinte al Dumei de Stat, de exemplu, obligate să ia în considerare căile de atac ale alegătorilor efectuează personal de primire a cetățenilor, de a organiza întâlniri cu alegătorii, precum și să efectueze alte măsuri pentru a asigura legătura cu alegătorii.

garantând astfel o reprezentare eficientă adecvată a intereselor cetățenilor este abilitatea de a aminti oficialilor alegători. Adevărat, o astfel de posibilitate există numai în relație cu membrii organelor reprezentative și a altor oficiali aleși ai autonomiei locale.

În plus față de voința electorală a populației scopul de a identifica un referendum. În cadrul votului referendumului a însemnat cetățenii români asupra celor mai importante probleme ale statului și viața publică, având o valoare obligatorie pentru autoritățile publice și guvernele locale.

În funcție de nivelul referendumului poate fi un general federal, regional și local.

Referendumul prin expresia universal, egal, direct și liber cetățean român într-un vot secret. Dreptul de a participa la referendum sunt cetățeni români care au împlinit vârsta de 18 ani.

Actuala legislație românească stabilește o procedură foarte complicată pentru organizarea și desfășurarea referendumului. De exemplu, numai în scopul de a iniția un referendum obscherumynskogo fie colectate în sprijinul a cel puțin 2 milioane de semnături ale cetățenilor. Aparent, acest lucru determină utilizarea ocazională a referendumului la nivelul România.

mecanism important de a participa la gestionarea treburilor de stat asociate cu acces la serviciul public. Acest drept este egal cu dreptul cetățenilor de a se angaja în orice funcție publică, în conformitate cu abilitățile și formarea lor, fără niciun fel de discriminare.

Egalitatea drepturilor cetățenilor atunci când se aplică pentru un serviciu furnizat prin utilizarea unor proceduri competitive, este de a evalua nivelul profesional al candidaților pentru funcția serviciului public, acestea îndeplinesc cerințele de eligibilitate.

Participarea cetățenilor români în administrarea justiției în următoarele moduri: participarea la activitatea sistemului judiciar ca membru al juriului, evaluatori de arbitraj.

Introducerea de procesele cu jurați în proces este destinat să asigure implicarea publicului în punerea în aplicare a justiției în cauzele penale. Atunci când se analizează cazuri specifice ale juriului în judecarea cauzelor penale sunt concepute pentru a rezolva problemele de fapt, aceasta este o dovadă de comiterea unei infracțiuni și inculpatul vinovat. Selectarea candidaților pentru juriu pentru a asigura obiectivitatea și imparțialitatea activităților lor se efectuează prin eșantionare aleatorie.

Evaluatorii de arbitraj participă la examinarea de către instanțele de arbitraj ale subiecților din România, în primă instanță la puterile lor care decurg din relațiile civile. Atracție de trimiteri evaluatorilor de arbitraj făcute la cererea uneia dintre părțile la meritele revendicate. Evaluatorii de arbitraj să ia parte la proceduri și de luare a deciziilor la egalitate cu judecătorii profesioniști.

Principalele acte legislative:

- Legea Federală Constituțională „Cu privire la referendum în România“;

- Legea federală „Cu privire la garanțiile fundamentale ale drepturilor electorale și dreptul de a participa la referendum cetățenilor din România“;

- Legea federală „Cu privire la alegerile Președintelui România“;

- Legea federală „Cu privire la alegerile de deputați ai Dumei de Federal Adunarea Gesudarstvennoy România“;

- Legea federală „Cu privire la Serviciul de Stat Publice din România“;

- Legea federală „Cu privire la serviciul municipal în România„;

- Legea federală „Cu privire la Juratii instanțele federale de jurisdicție generală în România“;

- Legea federală „Cu privire la instanțele de arbitraj ale evaluatorilor de arbitraj subiecte din Romania.“