activitatea economică externă

1 activitate economică externă. concepte de bază

2 Structura activității economice externe

3 Soluționarea litigiilor dintre participanții la activitatea economică externă

Lista literaturii second-hand

În același timp, în activitatea economică externă se înțelege activitatea de întreprinzător asociată cu mișcarea peste frontiera vamală a România a mărfurilor (produselor) și de capital (resurse financiare), precum și furnizarea de servicii și executarea de lucrări pe teritoriul statelor străine.

ACTIVITĂȚI 1VNESHNEEKONOMICHESKAYA. DEFINIȚII

Activitatea economică externă - comerț exterior, investiții și alte activități, inclusiv cooperarea industrială, schimbul internațional de mărfuri, informații, locul de muncă, servicii, rezultate ale activității intelectuale (drepturi asupra lor).

Printre cele mai importante reglementări care guvernează activitățile economice externe ar trebui să fie evidențiate:

Codul Vamal W România;

Controlul exporturilor - un set de măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a legilor stabilite și alte activități juridice normative aktamiRumyniyaporyadka străine economice în ceea ce privește produsele, informații, munca, servicii, rezultate ale activității intelectuale (drepturi asupra lor) care pot fi utilizate pentru a crea arme de distrugere în masă, mijloacele de livrare a acestora , alte tipuri de arme și echipamente militare, sau în pregătirea și (sau) acte de terorism.

Cote - restricții cantitative la export și import.

Licențiere - operațiuni din străinătate procedură administrativă de reglementare efectuată prin emiterea documentului, care permite (sau) importul anumitor tipuri de mărfuri de export și.

Regulamentul vamal și tarifar al activității economice externe - metoda de reglementare de stat a comerțului exterior, realizat prin utilizarea de drepturi de import și de export.

măsuri de salvgardare - o măsură de a limita creșterea importurilor în teritoriul vamal al Federației Ruse, care este folosit pentru a aborda PravitelstvaRumyniyaposredstvom introducerea cotei de import sau o taxă specială.

O măsură antidumping - o măsură pentru a contracara importurile de dumping, care este utilizat pentru a aborda PravitelstvaRumyniyaposredstvam introducerea taxei antidumping.

măsură compensatorie - o măsură pentru a contracara efectele unei subvenții specifice unui stat străin în sectorul economiei românești, utilizată pentru a aborda PravitelstvaRumyniyaposredstvam introducerea taxelor compensatorii.

ACTIVITATEA ECONOMICĂ 2STRUKTURA FOREIGN

Structura activității economice externe este formată din următoarele elemente: subiect, obiect și formează subiecții acțiunii.

W subiecți ai activității economice externe sunt organele de stat responsabile pentru reglarea sa, precum și agenților economici care se angajează într-o astfel de activitate;

obiecte W ale activității economice externe pot fi bunuri, lucrări, servicii, rezultatele activității intelectuale și altele. În funcție de obiectul activității de comerț exterior este izolat. Printre acestea se numără comerțul exterior, cooperarea internațională și cooperarea industrială, investiții internaționale, activități de leasing, precum și unii pe alții;

W Forma acțiunii agenților economici străini pot fi reale sau juridice. Acțiuni actuale nu produc efecte juridice: verificarea solvabilității contrapartidei, negocierea, monitorizarea pieței bunurilor (lucrări, servicii, etc.), etc. Acțiunea în justiție, dimpotrivă, dă naștere la consecințe juridice. Cu toate acestea, principalul tip de acțiune în justiție este tranzacțiile comerciale externe.

Reglementarea de stat a activității economice externe vRumyniyaosuschestvlyayut: Președinte al Federației Ruse; Guvernul rus; Ministerul Dezvoltării Economice și Comerțului al Federației Ruse; Serviciul Federal pentru Cooperare militară și tehnică; Serviciul Federal pentru Controlul Tehnic și de export; Serviciul Vamal Federal; alte organisme special create. Sarcini, funcțiile, atribuțiile organelor de stat de reglementare a activității economice externe, definite de Constituția Federației Ruse, precum și acte speciale.

Prezident Rumynii determină direcțiile principale ale politicii comerciale a Federației Ruse; Aceasta determină ordinea de intrare și de ieșire izRumyniyadragotsennyh metale și pietre; stabilește interdicții și restricții ale comerțului cu bunuri, servicii și proprietatea intelectuală.

Guvernul român să realizeze o politică comercială comună vRumyniyai ia măsuri pentru punerea sa în aplicare; aplică măsuri antidumping și măsuri în punerea în aplicare a comerțului exterior cu bunuri compensatorii; stabilește ratele tarifare vamale sunt în intervalul definit de legea federală; impune cote; stabilește o procedură de acordare a licențelor de export și (sau) importul anumitor tipuri de mărfuri, care pot afecta negativ securitatea statului, viața sau sănătatea cetățenilor, etc.; definește procedura de autorizare în domeniul comerțului exterior; stabilește o listă a anumitor tipuri de mărfuri pentru export și (sau) a căror import este constituită; Este nevoie de o decizie cu privire la introducerea unui răspuns în ceea ce privește restricțiile comerciale țări străine; Nomenclatorul mărfurilor al activității economice externe.

Ministerul Dezvoltării Economice și Comerțului din România efectuează o anchetă înainte de instituirea măsurilor de salvgardare, antidumping sau compensatorii în ceea ce privește importurile de bunuri, să pregătească și să prezinte în modul stabilit, propuneri privind oportunitatea introducerii, aplicare, revizuire sau anulare a acestor măsuri; licențe și alte permise pentru operațiuni de export-import cu anumite mărfuri, troc pașapoarte.

Serviciul Vamal Federal îndeplinește funcțiile de ordine publică și reglementarea juridică, controlul și supravegherea în domeniul vamal, precum și schimbul de funcții de agent de control al monedei.

Participanții activității economice externe a agenților economici sunt: ​​persoane fizice și juridice române și străine, care sunt autorizate să efectueze afaceri, inclusiv comerțul exterior.

Dreptul de a exercita activitatea economică externă în ceea ce privește produsele militare achiziționate după obținerea unui certificat și înscrierea în registrul menținut de către Serviciul Federal pentru Cooperare tehnico-militară.

3RAZRESHENIE LITIGIU ÎNTRE PĂRȚI DE ACTIVITATE ECONOMICE EXTERNE

persoane juridice române - participanți activităților de comerț exterior - pot forma în mod voluntar asociații și alte uniuni pe un principii sectoriale, teritoriale sau de altă natură.

Unificarea persoanele juridice române - participanți activităților de comerț exterior - sunt de a proteja interesele asociațiilor membri reprezintă interesele comune ale acestora, creșterea eficienței și eficientizarea exporturilor și importurilor, pentru a preveni concurența neloială, dezvoltarea și consolidarea relațiilor comerciale cu entități străine și asociațiile acestora.

Nu este permis utilizarea asociațiilor pentru monopolizare și divizarea pieței interne, limitează condițiile de concurență pentru non-participanții la activitățile lor comerciale străine, discriminarea sub orice formă română și entități străine în funcție de participarea la asociații, precum și utilizarea unor astfel de asociații de a restricționa practicile de afaceri pe piața externă .

Înființarea și activitățile acestor asociații sunt efectuate în conformitate cu Codul civil al România.

Ministerul Dezvoltării Economice și torgovliRumyniyavedetsya registru al asociațiilor industriale de producători și exportatori din România. Scopul registrului este acumularea și sistematizarea la nivel federal de date fiabile cu privire la participanții la comerțul exterior, care ar trebui să ajute să-și coordoneze activitățile lor și să contribuie la prevenirea monopolizării și concurența neloială.

Litigiile dintre participanții la activitatea economică externă pot fi rezolvate în mod normal în instanțele de competență și de arbitraj instanțe generale din România, respectiv, de normele de procedură civilă și de arbitraj, și, în special, procedura prevăzută de tratatele și legile din România internaționale.

Litigiile dintre participanții la activitatea economică externă pot fi luate în considerare de către organele de arbitraj (instanțele de arbitraj), ca un permanent și creat special pentru un anumit litigiu. În România, instituțiile permanente de arbitraj sunt Curtea de Arbitraj Comercial Internațional și Comisia de arbitraj maritim la Camera de Comerț din România.

Părțile pot conveni să se supună arbitrajului toate sau anumite litigii care au apărut sau care pot apărea între ele în ceea ce privește o relație juridică definită, indiferent dacă acesta a fost de natură contractuală, sau nu, prin încheierea acordului de arbitraj. Un acord de arbitraj poate fi sub forma unei clauze de arbitraj într-un contract sau într-un acord separat.

Diferendul va fi soluționat de către organul de arbitraj, în conformitate cu normele de drept ales de către părți ca fiind aplicabile fondului litigiului. Orice desemnare a legii sau a sistemului juridic al unui stat se interpretează ca referindu-se în mod direct la dreptul material al statului respectiv și nu la conflictul de legi norme.

Conform rezultatelor litigiului se va face un premiu care este recunoscut ca fiind obligatorie și executată atunci când se aplică instanței competente o cerere scrisă, fie că a fost făcută într-o țară.

O sentință arbitrală poate fi rezervată supusă instanței de arbitraj română numai în cazul în care:

1) partea care face cererea de anulare a face dovada că:

W este una dintre părțile la acordul de arbitraj a fost sub o anumită incapacitate atunci, sau acordul menționat nu este valabil în conformitate cu legea la care părțile l-au supus sau, în lipsa oricărui indiciu pe acesta, - pentru legea română; sau

W ea nu a fost dat înștiințat în mod corespunzător cu privire la desemnarea unui arbitru sau a procedurii arbitrale sau a fost incapabil să prezinte cazul său; sau

de atribuire a III-a făcut cu privire la un litigiu care nu este prevăzută în acordul de arbitraj sau care nu se încadrează în termenii sau conține decizii privind chestiuni dincolo de domeniul de aplicare al acordului de arbitraj, cu condiția, totuși, că în cazul în care deciziile cu privire la aspectele supuse arbitrajului pot fi separate de cele care nu sunt acoperite de un astfel de acord, numai acea parte a hotărârii poate fi retrasă, care conține decizii cu privire la aspectele care nu sunt supuse arbitrajului;

Compoziția W a tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a fost în concordanță cu acordul părților, cu excepția cazului în astfel de acord nu este contrar oricărei dispoziții de drept din care părțile nu pot deroga, sau, în absența unui astfel de acord nu respectă legea;

2) instanța constată că:

W obiect al litigiului nu este susceptibil de arbitraj în conformitate cu legea română;

de atribuire a III este contrară ordinii publice din România.

instanțele de arbitraj de stat, ale căror activități se bazează pe legea „Cu privire la instanțele de arbitraj“ și Codul de procedură de arbitraj, poate, așa cum este indicat în art. 20 APC pronunță asupra litigiilor dintre organizații, antreprenori cetățeni, atunci când una dintre părți este pe teritoriul unui alt stat, în cazul în care se are în vedere un acord internațional, tratat sau acordul părților.

Menționat în lege litigiilor includ, desigur, și litigiile care apar între participanții la activitatea economică externă. organismele speciale de arbitraj din România sunt Curtea de Arbitraj Comercial Internațional și Comisia de arbitraj maritim la Camera de Comerț din România.

Crearea de organisme speciale de arbitraj din cauza particularităților activității economice externe, care are un caracter internațional, precum și apartenența la subiecții acestei activități la sistemele juridice ale diferitelor state.

În soluționarea litigiului dintre ele este de multe ori legea statelor străine, care necesită, la rândul lor calificări speciale ale arbitrilor.

Lista literaturii second-hand

1. Arbitrajul Codul de procedură România;

2. Codul de procedură civilă România;

4. Belov, AP Bazele de reglementarea juridică a activității economice externe, în stadiul actual // Drept și Economie;

5. Ershov I. V. Dreptul afacerilor. Textbook ediția a 5-a.