Clasificarea organismelor

Pe baza faptului că toate organismele au apărut și apar în același proces de dezvoltare a lumii organice, ele sunt grupate pe baza unor relații de familie sau de filogenetice între specii în timp și spațiu. O astfel de clasificare este natural.

Pentru prima dată, întregul material botanică și zoologică a fost sistematizate de savantul suedez Carl Linnaeus (1707-1778 bienal).

El a identificat principalele următoarele unități taxonomice sau taxoni: regat, clasa, ordine, gen și specie. Ulterior, aceste unități au fost adăugate la tipul și familia. Clasificarea Linnaeus nu ia în considerare legăturile de familie dintre organizații, în același timp, dominat de ideea constanța speciilor de animale și plante. Clasificarea Linnaean a fost artificială, dar taxonomice menționate le-au supraviețuit până în zilele noastre.

În prezent, acceptate ...
Următoarele unități taxonomice sau sistematice:

De asemenea, se aplică supratipul, subtip, superclasa, subclasă. Linnaeus a propus așa-numitul interval binar sau dublă, conform căreia fiecare plantă și animal este indicat prin două cuvinte, cum ar fi Homo sapiens (omul înțelept). Primul nume indică genul, al doilea - aspectul.

Numele speciei este dată de caracteristica, sau de a folosi un nume geografic, sau tipul de apel după oameni de știință celebri.

Tipul constă dintr-o pluralitate de indivizi dintr-o anumită zonă sau zone de distribuție naturale care indivizii au trecut efectiv sau potențial cu indivizi din alte specii. View observă constanța relativă a structurii, tipul metabolic specific, izolarea de la alte specii. Aceste proprietăți sunt moștenite.

Specia nu este constantă. Pe baza eredității de conversie se poate deplasa într-un alt punct de vedere, și anume permanența relativă a speciilor. Apariția unor noi specii pe baza formelor lor anterioare ancestrală este baza procesului evolutiv al lumii organice. Având în vedere spațiu este diferențiată în rase geografice, ceea ce este în concordanță cu stabilitatea relativă a speciei.

tip Sistematica organismelor antice

Tip protozoare (Protozoa)

Lower multicelular (parazoa)

Tip burete (Spongia sau Porifera)

Tip archeocyathids (Archaeocyathi)

Superior multicelular (Bumetazoa)

Două straturi sau radial A radiant (Radiata)

Tip coelenterates (Celenterate)

B Sandwich sau dvustoronnesimmetrichnye (Bilateralia)

protostomes B.1 (Protostomia)

viermi supratipul (Vermes)

Tipul de anelide (Annelida)

Tip artropode (Arthropoda)

Tip crustacee sau moluște (Mollusca)

Tip bryozoans (Bryozoa)

Type brachiopode (Brachiopoda)

B.2 deuterostomia (Deuterostomia)

Tip echinodermele (Echinodermata)

hemichordata tip sau gemihordovye (hemichordata)

tip coardei (Chordata)

plante inferioare sau thalloid sloevtsovye (Thallophyta)

Type algele albastre-verzi (Cyanophyta)

Tastați sau crimson alge roșii (Rhodophyta)

alge tip aur (Chrysophyta)

Tip diatomee (Diatomeae sau Bacillariophyta)

Tip alga sau raznozhgutikovye galben-verzui (Xantophyta sau Heterocontae)

Tip pirofitovye alge (Pyrrophyta)

Tipul de alge brune (Phaeophyta)

Tipul de alge verzi (Chlorophyta)

Tip charophytes (Charophyta)

Plantele superioare (Telomophyta - Cormophyta)

Type Psilophytales (Psilopsida)

Tip răspândirea Moss (Bryopsida)

Tip lycopsids (Lycopsida)

Tip chlenistostebelnye (Sphenopsida)

Tip feriga (Pteropsida)

Clasa fără semințe (Aspermae)

gymnosperms Class (gimnosperme)

angiosperme Class (angiosperme)