Care dintre următoarele poate reduce dimensiunea șomajului structural

a) o creștere a ajutorului de șomaj;

b) o creștere a taxelor pe corporații;

+c) starea de program de reconversie profesională;

d) o creștere a salariului minim;

d) reducerea masei monetare.

16. În cazul în care guvernul își propune să reducă rata naturală a șomajului în economie, atunci toate următoarele politici macroeconomice vor fi aprobate în Parlament, cu excepția:

+a) creșterea ajutoarelor de șomaj;

b) operarea serviciilor publice de ocupare;

c) introducerea unor programe de stat de reconversie profesională;

d) introducerea bonusului pentru programe de asigurare de șomaj pentru persoanele care sunt rapid pentru a găsi noi locuri de muncă.

17. Definiția ocupării forței de muncă, conform metodologiei BIM are două caracteristici principale:

a) populația economic activă și forța de muncă;

b) operarea și temporar nu funcționează;

+c) locul de muncă și veniturile din numerar și în natură.

a) oligarhi și stat;

+b) angajați și angajatori;

c) muncitorii, fermierii și intelectuali.

19. Salariile reale nu se modifică în cazul în care:

+a) creșterile salariale nominale proporțional cu creșterea prețurilor bunurilor de consum;

b) avansuri salariale nominale asupra prețurilor de consum;

c) salariile nominale rămas în urma creșterii prețurilor de consum.

20. Creșterile salariale reale, respectiv, atunci când:

+a) salariul nominal duce la creșterea prețurilor de consum;

b) salariul nominal este neschimbat, iar prețurile sunt în creștere;

c) salariul nominal scade.

21. Cu cât dimensiunea ajutoarelor de șomaj, în ordine;

a) mai rapid decât rata naturală a șomajului este asigurată;

b) o căutare mai scurtă de locuri de muncă;

+c) căutarea de locuri de muncă mai mult timp.

a) creșterea nivelului de trai în țară;

+b) reduce oferta de muncă pe piața forței de muncă și contribuie la creșterea șomajului;

c) reduce oferta de muncă pe piața muncii și crește motivația muncii.

23. Există o relație strânsă între salariile și prețurile de consum;

+a) mărimea șomajului;

b) de la curba Phillips;

c) prin prețul forței de muncă.

De ce directori de companii sunt reticente, chiar și la solicitarea sindicatelor, pentru a crește salariile lucrătorilor lor și să doneze în mod voluntar pentru cei săraci, șomeri și săraci?

a) creează în societate sine un aviz favorabil;

b) ei sunt convinși că muncitorii nu au unde să meargă, și milă pe cei săraci;

+c) sunt convinși că este profitabil.

25. Salariile ridicate în principal într-o economie de piață depinde de:

a) din salariul minim instituționalizate;

b) acțiunile guvernului;

+c) o productivitate ridicată;

g) responsabilitatea specială a managerilor de întreprindere.

a) crește în mod continuu;

+b) mai întâi scade apoi crește;

c) mai întâi crește, apoi scade.

27. Populația inactivă economic - este:

a) persoanele cu handicap;

+b) copiii care nu sunt de lucru, adolescenții, persoanele în vârstă;

c) mers în gol cu ​​handicap și bolnavi;

d) persoanele care nu au nevoie de muncă.

creșterea nivelului prețurilor și creșterea simultană a ratei șomajului în țară.

b) posibilă numai în condițiile unui sistem centralizat:

+c) poate avea loc prin reducerea cantității de resurse disponibile;

g) sunt o consecință directă a creșterii ofertei agregate.

Olga, Igor, Larisa și Peter timp de 25 de ani. Olga - o casnică creșterea unui copil. Igor - un student al universității. Larisa, caută în mod activ de lucru în ultimul an, disperat să o găsească și să oprească de căutare, dar încă mai doresc să lucreze. Petru nu funcționează și costurile pe seama serviciului de ocupare. Care dintre cele patru este considerat a fi șomer?

b) Larisa și Peter.

g) Numai Larissa.

+a) trebuie să fie luate în considerare la calcularea nivelului șomajului structural;

b) trebuie să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj ciclic;

c) nu ar trebui să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj;

d) ar trebui să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj fricțional.

31. Care sunt indicatorii măsurați posibilitatea participării la forța de muncă:

a) populație;

b) populația economic activă;

c) populația ocupată;

+g) populația economic activă.

32. Care dintre aceste zone se caracterizează prin activitățile de schimburi de muncă:

+a) înregistrarea șomerilor;

b) crearea de locuri de muncă prin sporirea investițiilor;

c) plata prestațiilor de șomaj.

Rata șomajului 33. - este:

+a) raportul dintre șomeri la forța de muncă;

b) suma nivelurilor de șomaj fricțional și structural;

c) ponderea șomajului, ceea ce corespunde nivelurilor adecvate de angajare.

a) să se mute departe de linia de egalitate absolută;

b) nu se va schimba;

+c) nu va fi mai aproape de linia de egalitate absolută

35. Nivelul sărăciei este determinat pe baza:

a) salariul real;

+b) un salariu de trai;

c) salariul minim.

a) muncii industriale;

b) consumul de materiale și fondoomkost;

+c) nivelul de sărăcie, costul de trai, cheltuielile pentru învățământ;

g) presiunea umană asupra biosferă, capacitatea economică biosferă.

1. Reducerea gradului de inegalitate în distribuția veniturilor impactului pe curba Lorenz:

a) se deplasează în sus curba de distribuție reală;

b) se deplasează curba de distribuție efectivă în jos;

+c) o curbă de aproximare a distribuției reale a bisectoarea;

d) coincidența curbei distribuției reale cu bisectoarea.

2. În prezent, Organizația Națiunilor Unite ca principalul indicator al nivelului de țări generalizează folosesc:

a) PIB pe cap;

b) venitul național pe cap de locuitor;

+c) indicele de dezvoltare umană;

g) de creștere.

3. În teoria economică, inegalitatea veniturilor este demonstrată de curba:

4. În cazul egalității absolute în distribuția veniturilor coeficientul Gini va fi egal cu:

g) valoarea la 0 la 1.

5. Modelul care ia în considerare distribuția veniturilor din perspectiva eficienței economice este mai aproape de:

+a) modelul de piață;

b) modelul de egalizare;

c) model mixt;

a) modelul de piață;

+b) modelul de egalizare;

g) economia planificată.

+a) protecția concurenței;

c) neimplicare a statului într-o economie de piață;

11. Rolul guvernului în rezolvarea problemei „pentru care să producă“ înseamnă-TION, în cazul în care acesta este:

a) să nu contribuie la consolidarea egalității în societate;

b) nu stimulează creșterea eficienței economice;

+c) promovează stabilizarea economică;

12. Într-o economie mixtă, rolul guvernului:

a) nu se manifestă;

g) este semnificativă în raport cu monopol natural.

Coeficientul 13. Gini a crescut .22-0.35. Acest lucru înseamnă că:

a) venitul real pe cap de locuitor a scăzut;

+b) diferențierea veniturilor a crescut;

c) persoanele cu venituri nominale fixe au devenit mai bogat;

d) proporția familiilor cu venituri sub nivelul de subzistență a crescut.

b) este doar un construct teoretic;

15. Curba Lorenz arată:

+a) inegalitatea veniturilor populației diverse

b) distribuirea veniturilor săracilor

c) suma surplusului consumatorului și a producătorului

g) distribuirea straturile bogate ale veniturilor populației

16. În România, folosit ca pragul sărăciei:

+a) costul de trai

b) salariul real

c) salariul minim

17. Politica de distribuție a veniturilor tinde la modelul de piață:

18. Într-o economie mixtă de stat în timpul politicii sale comerciale ar trebui:

a) menține o concurență cu sectorul privat;

b) să limiteze profiturile la capitalul privat;

+c) să ia numai ceea ce nu este în măsură să efectueze afaceri privat;

g) controlul întreprinderilor private de afaceri dintr-un singur centru.

19. Distribuția venitului într-o economie de piață se realizează:

a) cu privire la planul tarifar;

b) în funcție de preferințele gospodăriilor;

+c) în conformitate cu interesele factorilor

d) în mod arbitrar.

20. Redistribuirea veniturilor într-o economie de piață se realizează:

a) în funcție de preferințele gospodăriilor;

b) în mod arbitrar;

+c) prin intermediul funcției de reglementare a statului;

g) în conformitate cu interesele factorilor.

21. Sistemul de indexare a veniturilor în țările industrializate afectează:

+a) funcționarii publici;

b) managerii companiilor private;

c) profesiile liberale;

g) vânzătorii de stradă.

22. În cazul în care țara a crescut valoarea coeficientului Gini, aceasta înseamnă că, în această țară:

+a) inegalitate a crescut în distribuția veniturilor personale;

b) a scăzut în distribuția inegalității veniturilor personale;

c) să mărească valoarea veniturilor din impozite;

d) să reducă valoarea veniturilor din impozite.

a) persoanele care au o creștere a veniturilor nominale se situează în urma creșterii prețurilor;

b) participanții la economie „umbră“;

+c) persoanele cu un venit nominal fix;

g) de afaceri, care produc bunuri de larg consum;

24. Nivelul sărăciei este determinat pe baza:

+a) subzistență;

b) salariul real;

c) salariul minim.

25. Venitul nominal - este:

+a) suma de bani la dispoziția cumpărătorului, fără a relativității prețurile curente de bunuri și servicii;

b) suma de bani la dispoziția cumpărătorului în funcție de prețul actual și cantitatea de bunuri care pot fi achiziționate de pe ele;

c) ambele opțiuni sunt incorecte.

26. venitul real - este:

a) suma de bani la dispoziția cumpărătorului, fără a relativității prețurile curente de bunuri și servicii;

+b) suma de bani la dispoziția cumpărătorului în funcție de prețul actual și cantitatea de bunuri care pot fi achiziționate de pe ele;

c) ambele opțiuni sunt incorecte.

+a) va fi mai aproape de linia de egalitate absolută;

b) se va muta departe de linia de egalitate absolută;

c) fuzionează cu linia de egalitate absolută.

SUBIECT 16. CREȘTERE ECONOMICĂ: ESSENCE, factori.

1. Esența creșterii economice este de a permite și redarea la un nou nivel al contradicția de bază al economiei:

a) între muncă și capital;

b) între producție și consum;

+c) între resursele economice limitate și imensitatea nevoilor sociale.

2. Creșterea potențială poate fi reprezentată în diagramă ca:

+a) dreptul de curba de producție schimbare posibilitate;

b) curba de producție de deplasare la stânga posibilitate;

c) deplasarea de la un punct pe capacitățile de producție curba la un alt punct de pe această curbă.

3. Valoarea stocului de capital modificările este determinată de:

+a) diferența între investiția brută și amortizarea;

b) suma investițiilor brute și a amortizării;

c) suma investiției nete și amortizarea;

g) diferența dintre investiția netă și amortizarea.

4. În conformitate cu ritmul de creștere a PIB înseamnă:

b) formula Fischer;

+c) raportul dintre diferența dintre PIB real în considerare a perioadelor precedente ale PIB real în perioada anterioară, exprimată în procente.

5. Real PIB anul trecut a fost de 200 mld. Dolari. Mlrd.- la 210 în acest an. Creșterea economică este:

6. Conceptul de „calitate a creșterii“ în teoria economică este legată:

a) pentru a crește rata de creștere economică.

b) cu o reducere a ratei de creștere economică.

7. În economie, legea de diminuare a factorilor de productivitate. Cum în aceste condiții, susținerea creșterii economice:

+a) să solicite mai multe resurse;

b) creșterea resurselor necesare, dar prețul este mai multe unități de resurse va crește;

c) câștigurile resurse suplimentare nu va crește, și de a reduce volumul total al producției;

g) necesită mai puține și mai puțin productive a resurselor.

8. Creșterea volumului de resurse de producție imputerniceste societății:

a) îmbunătățirea tehnologiei de producție;

b) să îmbunătățească nivelul de trai al standardului;

+c) o creștere a producției de bunuri și servicii.

9. La nivelul pe termen lung al producției este determinată de:

a) furnizarea de bani, nivelul cheltuielilor publice și a taxelor;

+b) valoarea capitalului și a forței de muncă, precum și tehnologia utilizată;

c) preferințele populației;

g) valoarea cererii totale și a dinamicii acestuia;

a) creșterea productivității muncii;

b) reducerea forței de muncă;

+c) valoarea de creștere a investițiilor, menținând în același timp nivelul existent al tehnologiei de producție.

11. se referă la factorii intensive:

a) extinderea capacității;

+b) creșterea productivității muncii;

c) reducerea productivității capitalului;

12. Caracteristicile distinctive ale abordării genetice sunt:

a) o declarație clară a obiectivelor obiectului proiectat;

b) Luând în considerare rezultatele aplicării realizărilor progresului științific și tehnic în producție;

+c) recurgerea la informații despre fondul obiectului proiectat;

13. Economia este descrisă de funcția de producție a Cobb - Douglas cu randamente constante la scară, ponderea veniturilor pentru a lucra în această problemă:

+a) scade odată cu creșterea capitalului de relații / muncă;

b) crește ca relația de capital / muncă;

c) nu depinde de raportul dintre capitalul / muncă;

g), uneori, crește și, uneori, scade odată cu creșterea ratei de capital / muncă.

14. Cobb - Douglas raportul de capital de elasticitate brut de ieșire reflectă:

a) modificarea relativă a volumului producției industriale la capital de creștere de 1%;

b) creșterea absolută a volumului de cauză în majorarea de capital cu 1%;

+c) modificarea relativă în anul volum cu privire la problema majorării de capital de la 1%;

15. Funcția de producție Solow volumului de producție stabilă per angajat a explicat:

a) creșterea populației țării;

b) creșterea ratei de economisire;

+c) progresul tehnologic.

16. Producția Funcția Tinbergen creștere a producției este explicată în plus față de factorii de bază de producție:

+a) progresul tehnologic neutru;

b) o creștere a ratei de economisire;

c) progresul tehnologic materializat.

17. Funcția de producție de creștere a producției Anchishkin este explicată în plus față de factorii de bază de producție:

a) costul produsului pentru cercetare și dezvoltare (R & D);

b) creșterea în calificarea angajaților;

+c) progresul tehnologic neutru.

18. Creșterea constantă a producției pe persoană angajată în modelul Solow explică:

a) creșterea populației țării;

b) creșterea ratei de economisire;

+c) progresul tehnologic.

19. Creșterea normelor de pensionare în economie la o funcție de producție constantă, rata de economisire, creșterea populației constantă și progresul tehnologic:

a) creșterea stocului de capital pe lucrător în stare de echilibru;

+b) să reducă nivelul stabil al stocului de capital pe persoană;

c) nu modifică nivelul activelor-durabile;

d) nimic nu se poate spune clar.

20. Să presupunem că țara O productivitatea marginală a capitalului este egal cu 1/5 și în țara B - 1/3, înclinația marginală pentru a salva este aceeași în ambele țări. Conform modelului Domar, rata de creștere a producției reale în țara A:

a) 13% mai mică decât în ​​țara B;

+b) 60% a ratei de creștere în țara B;

c) 1,67 ori mai mare decât în ​​țara B;

g) 40% mai mare decât în ​​țara B.

21. Cele mai importante cauze ale creșterii economice în țările dezvoltate - este:

a) o creștere a timpului de lucru;

+b) schimbările tehnologice în industrie;

c) Creșterea capitalului angajat;

d) realizarea unor politici monetare și fiscale care să promoveze creșterea economică;

d) creșterea abilităților forței de muncă.