Care dintre următoarele poate reduce dimensiunea șomajului structural
a) o creștere a ajutorului de șomaj;
b) o creștere a taxelor pe corporații;
+c) starea de program de reconversie profesională;
d) o creștere a salariului minim;
d) reducerea masei monetare.
16. În cazul în care guvernul își propune să reducă rata naturală a șomajului în economie, atunci toate următoarele politici macroeconomice vor fi aprobate în Parlament, cu excepția:
+a) creșterea ajutoarelor de șomaj;
b) operarea serviciilor publice de ocupare;
c) introducerea unor programe de stat de reconversie profesională;
d) introducerea bonusului pentru programe de asigurare de șomaj pentru persoanele care sunt rapid pentru a găsi noi locuri de muncă.
17. Definiția ocupării forței de muncă, conform metodologiei BIM are două caracteristici principale:
a) populația economic activă și forța de muncă;
b) operarea și temporar nu funcționează;
+c) locul de muncă și veniturile din numerar și în natură.
a) oligarhi și stat;
+b) angajați și angajatori;
c) muncitorii, fermierii și intelectuali.
19. Salariile reale nu se modifică în cazul în care:
+a) creșterile salariale nominale proporțional cu creșterea prețurilor bunurilor de consum;
b) avansuri salariale nominale asupra prețurilor de consum;
c) salariile nominale rămas în urma creșterii prețurilor de consum.
20. Creșterile salariale reale, respectiv, atunci când:
+a) salariul nominal duce la creșterea prețurilor de consum;
b) salariul nominal este neschimbat, iar prețurile sunt în creștere;
c) salariul nominal scade.
21. Cu cât dimensiunea ajutoarelor de șomaj, în ordine;
a) mai rapid decât rata naturală a șomajului este asigurată;
b) o căutare mai scurtă de locuri de muncă;
+c) căutarea de locuri de muncă mai mult timp.
a) creșterea nivelului de trai în țară;
+b) reduce oferta de muncă pe piața forței de muncă și contribuie la creșterea șomajului;
c) reduce oferta de muncă pe piața muncii și crește motivația muncii.
23. Există o relație strânsă între salariile și prețurile de consum;
+a) mărimea șomajului;
b) de la curba Phillips;
c) prin prețul forței de muncă.
De ce directori de companii sunt reticente, chiar și la solicitarea sindicatelor, pentru a crește salariile lucrătorilor lor și să doneze în mod voluntar pentru cei săraci, șomeri și săraci?
a) creează în societate sine un aviz favorabil;
b) ei sunt convinși că muncitorii nu au unde să meargă, și milă pe cei săraci;
+c) sunt convinși că este profitabil.
25. Salariile ridicate în principal într-o economie de piață depinde de:
a) din salariul minim instituționalizate;
b) acțiunile guvernului;
+c) o productivitate ridicată;
g) responsabilitatea specială a managerilor de întreprindere.
a) crește în mod continuu;
+b) mai întâi scade apoi crește;
c) mai întâi crește, apoi scade.
27. Populația inactivă economic - este:
a) persoanele cu handicap;
+b) copiii care nu sunt de lucru, adolescenții, persoanele în vârstă;
c) mers în gol cu handicap și bolnavi;
d) persoanele care nu au nevoie de muncă.
creșterea nivelului prețurilor și creșterea simultană a ratei șomajului în țară.
b) posibilă numai în condițiile unui sistem centralizat:
+c) poate avea loc prin reducerea cantității de resurse disponibile;
g) sunt o consecință directă a creșterii ofertei agregate.
Olga, Igor, Larisa și Peter timp de 25 de ani. Olga - o casnică creșterea unui copil. Igor - un student al universității. Larisa, caută în mod activ de lucru în ultimul an, disperat să o găsească și să oprească de căutare, dar încă mai doresc să lucreze. Petru nu funcționează și costurile pe seama serviciului de ocupare. Care dintre cele patru este considerat a fi șomer?
b) Larisa și Peter.
g) Numai Larissa.
+a) trebuie să fie luate în considerare la calcularea nivelului șomajului structural;
b) trebuie să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj ciclic;
c) nu ar trebui să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj;
d) ar trebui să fie luate în considerare la calcularea nivelului de șomaj fricțional.
31. Care sunt indicatorii măsurați posibilitatea participării la forța de muncă:
a) populație;
b) populația economic activă;
c) populația ocupată;
+g) populația economic activă.
32. Care dintre aceste zone se caracterizează prin activitățile de schimburi de muncă:
+a) înregistrarea șomerilor;
b) crearea de locuri de muncă prin sporirea investițiilor;
c) plata prestațiilor de șomaj.
Rata șomajului 33. - este:
+a) raportul dintre șomeri la forța de muncă;
b) suma nivelurilor de șomaj fricțional și structural;
c) ponderea șomajului, ceea ce corespunde nivelurilor adecvate de angajare.
a) să se mute departe de linia de egalitate absolută;
b) nu se va schimba;
+c) nu va fi mai aproape de linia de egalitate absolută
35. Nivelul sărăciei este determinat pe baza:
a) salariul real;
+b) un salariu de trai;
c) salariul minim.
a) muncii industriale;
b) consumul de materiale și fondoomkost;
+c) nivelul de sărăcie, costul de trai, cheltuielile pentru învățământ;
g) presiunea umană asupra biosferă, capacitatea economică biosferă.
1. Reducerea gradului de inegalitate în distribuția veniturilor impactului pe curba Lorenz:
a) se deplasează în sus curba de distribuție reală;
b) se deplasează curba de distribuție efectivă în jos;
+c) o curbă de aproximare a distribuției reale a bisectoarea;
d) coincidența curbei distribuției reale cu bisectoarea.
2. În prezent, Organizația Națiunilor Unite ca principalul indicator al nivelului de țări generalizează folosesc:
a) PIB pe cap;
b) venitul național pe cap de locuitor;
+c) indicele de dezvoltare umană;
g) de creștere.
3. În teoria economică, inegalitatea veniturilor este demonstrată de curba:
4. În cazul egalității absolute în distribuția veniturilor coeficientul Gini va fi egal cu:
g) valoarea la 0 la 1.
5. Modelul care ia în considerare distribuția veniturilor din perspectiva eficienței economice este mai aproape de:
+a) modelul de piață;
b) modelul de egalizare;
c) model mixt;
a) modelul de piață;
+b) modelul de egalizare;
g) economia planificată.
+a) protecția concurenței;
c) neimplicare a statului într-o economie de piață;
11. Rolul guvernului în rezolvarea problemei „pentru care să producă“ înseamnă-TION, în cazul în care acesta este:
a) să nu contribuie la consolidarea egalității în societate;
b) nu stimulează creșterea eficienței economice;
+c) promovează stabilizarea economică;
12. Într-o economie mixtă, rolul guvernului:
a) nu se manifestă;
g) este semnificativă în raport cu monopol natural.
Coeficientul 13. Gini a crescut .22-0.35. Acest lucru înseamnă că:
a) venitul real pe cap de locuitor a scăzut;
+b) diferențierea veniturilor a crescut;
c) persoanele cu venituri nominale fixe au devenit mai bogat;
d) proporția familiilor cu venituri sub nivelul de subzistență a crescut.
b) este doar un construct teoretic;
15. Curba Lorenz arată:
+a) inegalitatea veniturilor populației diverse
b) distribuirea veniturilor săracilor
c) suma surplusului consumatorului și a producătorului
g) distribuirea straturile bogate ale veniturilor populației
16. În România, folosit ca pragul sărăciei:
+a) costul de trai
b) salariul real
c) salariul minim
17. Politica de distribuție a veniturilor tinde la modelul de piață:
18. Într-o economie mixtă de stat în timpul politicii sale comerciale ar trebui:
a) menține o concurență cu sectorul privat;
b) să limiteze profiturile la capitalul privat;
+c) să ia numai ceea ce nu este în măsură să efectueze afaceri privat;
g) controlul întreprinderilor private de afaceri dintr-un singur centru.
19. Distribuția venitului într-o economie de piață se realizează:
a) cu privire la planul tarifar;
b) în funcție de preferințele gospodăriilor;
+c) în conformitate cu interesele factorilor
d) în mod arbitrar.
20. Redistribuirea veniturilor într-o economie de piață se realizează:
a) în funcție de preferințele gospodăriilor;
b) în mod arbitrar;
+c) prin intermediul funcției de reglementare a statului;
g) în conformitate cu interesele factorilor.
21. Sistemul de indexare a veniturilor în țările industrializate afectează:
+a) funcționarii publici;
b) managerii companiilor private;
c) profesiile liberale;
g) vânzătorii de stradă.
22. În cazul în care țara a crescut valoarea coeficientului Gini, aceasta înseamnă că, în această țară:
+a) inegalitate a crescut în distribuția veniturilor personale;
b) a scăzut în distribuția inegalității veniturilor personale;
c) să mărească valoarea veniturilor din impozite;
d) să reducă valoarea veniturilor din impozite.
a) persoanele care au o creștere a veniturilor nominale se situează în urma creșterii prețurilor;
b) participanții la economie „umbră“;
+c) persoanele cu un venit nominal fix;
g) de afaceri, care produc bunuri de larg consum;
24. Nivelul sărăciei este determinat pe baza:
+a) subzistență;
b) salariul real;
c) salariul minim.
25. Venitul nominal - este:
+a) suma de bani la dispoziția cumpărătorului, fără a relativității prețurile curente de bunuri și servicii;
b) suma de bani la dispoziția cumpărătorului în funcție de prețul actual și cantitatea de bunuri care pot fi achiziționate de pe ele;
c) ambele opțiuni sunt incorecte.
26. venitul real - este:
a) suma de bani la dispoziția cumpărătorului, fără a relativității prețurile curente de bunuri și servicii;
+b) suma de bani la dispoziția cumpărătorului în funcție de prețul actual și cantitatea de bunuri care pot fi achiziționate de pe ele;
c) ambele opțiuni sunt incorecte.
+a) va fi mai aproape de linia de egalitate absolută;
b) se va muta departe de linia de egalitate absolută;
c) fuzionează cu linia de egalitate absolută.
SUBIECT 16. CREȘTERE ECONOMICĂ: ESSENCE, factori.
1. Esența creșterii economice este de a permite și redarea la un nou nivel al contradicția de bază al economiei:
a) între muncă și capital;
b) între producție și consum;
+c) între resursele economice limitate și imensitatea nevoilor sociale.
2. Creșterea potențială poate fi reprezentată în diagramă ca:
+a) dreptul de curba de producție schimbare posibilitate;
b) curba de producție de deplasare la stânga posibilitate;
c) deplasarea de la un punct pe capacitățile de producție curba la un alt punct de pe această curbă.
3. Valoarea stocului de capital modificările este determinată de:
+a) diferența între investiția brută și amortizarea;
b) suma investițiilor brute și a amortizării;
c) suma investiției nete și amortizarea;
g) diferența dintre investiția netă și amortizarea.
4. În conformitate cu ritmul de creștere a PIB înseamnă:
b) formula Fischer;
+c) raportul dintre diferența dintre PIB real în considerare a perioadelor precedente ale PIB real în perioada anterioară, exprimată în procente.
5. Real PIB anul trecut a fost de 200 mld. Dolari. Mlrd.- la 210 în acest an. Creșterea economică este:
6. Conceptul de „calitate a creșterii“ în teoria economică este legată:
a) pentru a crește rata de creștere economică.
b) cu o reducere a ratei de creștere economică.
7. În economie, legea de diminuare a factorilor de productivitate. Cum în aceste condiții, susținerea creșterii economice:
+a) să solicite mai multe resurse;
b) creșterea resurselor necesare, dar prețul este mai multe unități de resurse va crește;
c) câștigurile resurse suplimentare nu va crește, și de a reduce volumul total al producției;
g) necesită mai puține și mai puțin productive a resurselor.
8. Creșterea volumului de resurse de producție imputerniceste societății:
a) îmbunătățirea tehnologiei de producție;
b) să îmbunătățească nivelul de trai al standardului;
+c) o creștere a producției de bunuri și servicii.
9. La nivelul pe termen lung al producției este determinată de:
a) furnizarea de bani, nivelul cheltuielilor publice și a taxelor;
+b) valoarea capitalului și a forței de muncă, precum și tehnologia utilizată;
c) preferințele populației;
g) valoarea cererii totale și a dinamicii acestuia;
a) creșterea productivității muncii;
b) reducerea forței de muncă;
+c) valoarea de creștere a investițiilor, menținând în același timp nivelul existent al tehnologiei de producție.
11. se referă la factorii intensive:
a) extinderea capacității;
+b) creșterea productivității muncii;
c) reducerea productivității capitalului;
12. Caracteristicile distinctive ale abordării genetice sunt:
a) o declarație clară a obiectivelor obiectului proiectat;
b) Luând în considerare rezultatele aplicării realizărilor progresului științific și tehnic în producție;
+c) recurgerea la informații despre fondul obiectului proiectat;
13. Economia este descrisă de funcția de producție a Cobb - Douglas cu randamente constante la scară, ponderea veniturilor pentru a lucra în această problemă:
+a) scade odată cu creșterea capitalului de relații / muncă;
b) crește ca relația de capital / muncă;
c) nu depinde de raportul dintre capitalul / muncă;
g), uneori, crește și, uneori, scade odată cu creșterea ratei de capital / muncă.
14. Cobb - Douglas raportul de capital de elasticitate brut de ieșire reflectă:
a) modificarea relativă a volumului producției industriale la capital de creștere de 1%;
b) creșterea absolută a volumului de cauză în majorarea de capital cu 1%;
+c) modificarea relativă în anul volum cu privire la problema majorării de capital de la 1%;
15. Funcția de producție Solow volumului de producție stabilă per angajat a explicat:
a) creșterea populației țării;
b) creșterea ratei de economisire;
+c) progresul tehnologic.
16. Producția Funcția Tinbergen creștere a producției este explicată în plus față de factorii de bază de producție:
+a) progresul tehnologic neutru;
b) o creștere a ratei de economisire;
c) progresul tehnologic materializat.
17. Funcția de producție de creștere a producției Anchishkin este explicată în plus față de factorii de bază de producție:
a) costul produsului pentru cercetare și dezvoltare (R & D);
b) creșterea în calificarea angajaților;
+c) progresul tehnologic neutru.
18. Creșterea constantă a producției pe persoană angajată în modelul Solow explică:
a) creșterea populației țării;
b) creșterea ratei de economisire;
+c) progresul tehnologic.
19. Creșterea normelor de pensionare în economie la o funcție de producție constantă, rata de economisire, creșterea populației constantă și progresul tehnologic:
a) creșterea stocului de capital pe lucrător în stare de echilibru;
+b) să reducă nivelul stabil al stocului de capital pe persoană;
c) nu modifică nivelul activelor-durabile;
d) nimic nu se poate spune clar.
20. Să presupunem că țara O productivitatea marginală a capitalului este egal cu 1/5 și în țara B - 1/3, înclinația marginală pentru a salva este aceeași în ambele țări. Conform modelului Domar, rata de creștere a producției reale în țara A:
a) 13% mai mică decât în țara B;
+b) 60% a ratei de creștere în țara B;
c) 1,67 ori mai mare decât în țara B;
g) 40% mai mare decât în țara B.
21. Cele mai importante cauze ale creșterii economice în țările dezvoltate - este:
a) o creștere a timpului de lucru;
+b) schimbările tehnologice în industrie;
c) Creșterea capitalului angajat;
d) realizarea unor politici monetare și fiscale care să promoveze creșterea economică;
d) creșterea abilităților forței de muncă.