Bazele medicina clinica in cardiologie simptome de baza si a sindroamelor
1 Bazele de medicina clinica in cardiologie Principalele simptome și sindroame.
2 PLAN DE PRELEGERI Definirea Scopuri și Obiective Principalele simptome și sindroame de boli zonele de tratament
3 simptome de bază și sindroame în cardiologie
if ($ this-> show_pages_images $ PAGE_NUM doc [ 'images_node_id'])
4 aritmii cardiace aritmii cardiace orice ritm cardiac, care nu este o normală perturbații regulate frecvență ritm sinusal și conducere a impulsului electric pe diferite porțiuni ale sistemului inimii de conducere
5 aritmii cardiace tahicardie sinusală (frecvență cardiacă de 80 până la 160 bătăi / min) Aritmie sinusală - ritm sinusal oprire sinusal pierdere neregulată periodică a capacității de a produce nodul sinusal impulsuri extrasistole contracție prematură a inimii în toate sau unele dintre părțile sale
6 aritmii cardiace paroxistice tahicardie - infarct miocardic, cu o frecvență de 1 minut sub influența impulsurilor de la centrele eterogene fibrilatie atriala contractie frecvent necoordonată a fibrelor musculare din atrii, contracția spasmodică a ventriculelor flutter contracțiilor atriale rapidă la un minut menținând în același timp ritmul atrial regulat propriu-zis
7 vasculare Insuficiența circulatorie insuficiență cardiacă cronică insuficiență acută
8 circulație insuficientă vasculare insuficienta are loc atunci când aborda raportul normală între capacitatea patului vascular și volumul circulant din sânge insuficiență cardiacă acută scădere bruscă a debitului cardiac și umplerea sistemului arterial insuficiența cardiacă cronică este o stare patologică în care funcționarea sistemului cardiovascular nu furnizează organismului are nevoie de oxigen mai întâi cu exerciții fizice și apoi în repaus
9 Clasificarea insuficienței circulatorii cronice (pentru NDStrazhesko, V.H.Vasilenko) I etapa inițială, latent eșec circulator, evident hemodinamica numai la efort, în stare de repaus nu este deranjat II Etapa II Etapa A moderat exprimate instabilitate hemodinamică, există o încălcare kakogolibo carte de inimă (insuficiență ventriculară stânga-dreapta sau) II etapa B profunde tulburări hemodinamice în ambele circulație etapa finală III, distrofic
10 boli arteriale cronice focale Ateroscleroza Ateroscleroza caracterizate prin depunerea și acumularea în intimei vasului apoproteina lipoproteinele conținând B și colesterol, și au livrat însoțit ca punct de vedere structural prin modificări celulare și proliferarea reactivă a țesutului conjunctiv, pentru a forma placa fibroasă în peretele arterial
Schema 11 Patogenia formării plăcii aterosclerozei din sânge intact peretele vasului
Schema 12 patogenezei aterosclerozei placa formării edemului intimei decalaje mărite între celulele endoteliale penetrează grăsimile și alte substanțe
13 Schema de patogeneza aterosclerozei placi aterosclerotice este umplut cu celule musculare grăsime devine spumoasă
Schema 14 Patogeneza formării aterosclerozei a unei aterosclerotice celule spumoase placă se descompune la acest site este format ateromului
Schema 15 Patogeneza formării plăcii aterosclerozei pe secțiunea transversală a vasului de sânge este placa aterosclerotică vizibil proeminente în lumenul
16 Patogenia Ateroscleroza
17 Boala cardiacă ischemică Boala cardiacă coronariană este cauzată de tulburări ale circulației coronariene a leziunilor miocardice care rezulta dintr-un dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și cererea metabolică a mușchiului inimii
18 CHD de risc Factori de dislipidemie comorbidități podea alte fumat
Lipide 19 chilomicroni - formate în timpul absorbției lipidelor din intestin și conțin cea mai mare parte a trigliceridelor; lipoproteine cu densitate foarte joasă (VLDL sau pre - (- PL) - conțin predominant trigliceridelor și colesterolului în mai puține; lipoproteine cu densitate joasă (LDL, sau (-LP) - conțin în principal colesterol și trigliceride într-o cantitate mai mică, lipoproteine cu densitate mare (HDL sau (-LP) conțin mai multe fosfolipide și colesterol sunt un mecanism major al clearance-ului de țesut de corp.
20 CHD Clasificare 1. moarte subită cardiacă (stop cardiac primar) - un eveniment brusc, probabil asociată cu instabilitate electrică miocardică, în cazul în care nu există semne, vă permite de a pune un diagnostic diferit. Moartea subită este definită ca moartea în fața martorilor, care au venit instantaneu sau în decurs de 6 ore de la debutul unui atac de cord. 2. Angina: 2.1. angina: nou debut angina pectorală stabilă (indicând 1,2,3,4 clasa funcțională) progresivă angina spontană (speciale) angina.
21 CHD Clasificare 3. Infarctul miocardic: 3.1. Macrofocal (transmurală) infarct miocardic mic infarct miocardic focal. 4. postinfarct cardio. 5. aritmii cardiace (indicând forma). 6. Insuficiență cardiacă (indicând forma și stadiul).
22 Caracteristicile de caractere de atac angină de presare durere înțepătoare Baking lacrimare localizare durere retrosternală (de sus, de mijloc sau de jos a treia) din partea stângă a durerii sternului care radiază spre brațul stâng sau o porțiune a acestuia sub stânga gâtului spetei în jumătatea stângă a maxilarului inferior
23 Caracteristici de comunicare durere angină cu exerciții provocatoare factori tulpina durere durata psiho-emoțională atac de la câteva secunde până la 5-20 minute (maxim 30 minute) ameliorarea durerii metode de atac încetare sau de reducere a activității fizice în timpul nitroglicerină nitroglicerină Eficiență ameliorarea durerii de la mai multe secunde până la 2-5 minute
24 Angina f. la -. Pacientul este rezistent la exercitarea de obicei, atacuri anginoase apar numai în cazul sarcinilor excesive efectuate pentru o lungă perioadă de timp și într-un ritm rapid. f. k -. atacuri anginoase apar atunci când mersul pe jos pe o suprafață plană, la o distanță de mai mult de 500 m, cu creșterea de mai mult de un etaj. f. la - Convulsiile apar atunci când mersul pe jos într-un ritm normal de la nivelul solului, la o distanță de metri, în timp ce ridicați un etaj. f. a. - cu activități fizice mici, mersul pe jos pe o suprafață plană, la o distanță mai mică de 100 m este tipic de atacuri singur, precum și între somn.
25 Factorii care determină cererea de oxigen miocardic a activității inimii (forța și ritmul cardiac) „afterload“ - cardiace de sânge de ieșire impedanta „preîncărcare“ - cantitatea de sânge care curge în inimă
27 ARTERIALĂ primară (esențială) secundar (simptomatic)
28 medicamente simptomatice hipertensiune sau boli endocrine exogene substanțe Rinichi coarctație aortă și aortitei complicatiilor sarcinii boli neurologice complicatii chirurgicale
29 medicamente simptomatice hipertensiune sau substanțe exogene - contraceptive hormonale - Corticosteroizi - Simpatomimetice - inhibitori de monoaminoxidază - - Cocaină protivovospalitel nesteroidiene. înseamnă - Tacrolimus - Eritropoietina
31 REFERINȚE AN Hams Diagnosticul de boli ale organelor interne: Volumul 6. Diagnosticul bolilor de inima si vasculare / AN Radioamatori. M. Med. Literatura. a. AN jamboane Diagnosticul de boli ale organelor interne: Volumul 7. Diagnosticul bolilor de inima si vasculare / AN Radioamatori. M. Med. Literatura. a. AN jamboane Diagnosticul de boli ale organelor interne: Volumul 8. Diagnosticul bolilor de inima si vasculare / AN Radioamatori. M. Med. Literatura. a. AN jamboane Diagnosticul de boli ale organelor interne: Volumul 9. Diagnosticul bolilor de inima si vasculare / AN Radioamatori. M. Med. Literatura. a. AN jamboane Diagnosticul de boli ale organelor interne: Volumul 10. Diagnosticul bolilor de inima si vasculare / AN Radioamatori. M. Literatură medicală, p.