22) Abordări metodologice pentru determinarea numărului șomerilor și rata șomajului

Decalajul dintre șomajul înregistrat general și pot avea un caracter pur statistic. Pentru a verifica dacă această ipoteză este justificată, trebuie să fie clar modul în care acestea sunt construite și măsurate.

Experții Organizației Internaționale a Muncii (ILO), există patru abordări alternative pentru măsurarea gradului și a nivelului șomajului, care apar în practicile statistice în diferite țări: (1) rezultatele recensăminte și anchete regulate forței de muncă; (2) pe baza estimărilor oficiale, care sunt calculate de către organele statisticii de stat, prin combinarea datelor disponibile din diverse surse; (3) Alocarea în servicii înregistrări; (4) Numărul de persoane care beneficiază de prestații de asigurări de șomaj.

Atunci când comparațiile între țări a făcut pentru a obține indicatorii de preferință, pe baza rezultatelor sondajelor forței de muncă, deoarece acestea sunt construite pe o metodologie comună și din ce în ce liber de influența denaturare a practicilor contabile administrative ale șomerilor. În țările cu extindere teritorială mare și structură complexă de stat (cum ar fi România) furnizează date comparabile pe piețele regionale ale muncii, în timp ce șomajul înregistrat poate varia foarte mult în funcție de politica autorităților locale și domeniul de aplicare al resurselor financiare disponibile.

Rata șomajului - este procentul șomerilor din dimensiunea totală a forței de muncă.

Aceasta este măsurată ca procent și se calculează după cum urmează:

forța metaloprelucratoare (ocupată și șomeri)