1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

Prezentarea pe tema: „1 1. Cultura politică Cultura politică ca fenomen social, tipologia și funcțiile sale 2. Caracteristici cultura politică din România ..“ - Transcrierea:

1

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

02 ianuarie cultura politică a societății 1. Cultura politică ca fenomen social, tipologia și funcția sa. 2. Caracteristici ale culturii politice românești și subiecte de formare a acesteia.

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

2 martie Apariția conceptului de „cultură politică“, se presupune, în general, că primul care a folosit termenul de „cultură politică“, a fost un filozof german, din secolul al XVIII-educator. Johann Herder. Acest concept se regăsește în lucrările gânditorul politic românesc al secolului al XIX-lea. VI Gire. Cultura politică ca o noțiune conceptuală, formată în anii ai secolului XX. eforturile depuse de politologi americani G. Almond, S. Verba, L. Pai.

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

04 martie Clasificarea conceptele de „cultură politică“ a anumitor culturi politice pot fi împărțite în patru grupe principale: - „psihologic“ - în cazul în care cultura politică este văzută ca un sistem de orientări organelor politice; - „cuprinzătoare“ - conceptul include atât instalat și de comportament politic; - „obiectiv“ - conceptul este privit ca un comportament limitator; - „euristică“ - se ocupă cu cultura politică ca o ipoteză de acțiune politică.

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

4 mai Esența culturii politice, cultură politică trebuie să fie înțeleasă ca un sistem relativ stabil de istoric valori, tradiții, credințe, idei, atitudini, credințe, percepții, comportamentul și funcționarea a probelor, care se manifestă în activitatea imediată a entităților de proces, și, astfel, asigură reproducerea vieții politice pe baza continuității . Cultura politică - un set de elemente și fenomene ale conștiinței, cultură în general, comportamentul, politic, formarea și funcționarea instituțiilor statului și politice, asigurând reproducerea vieții politice a societății, procesul politic.

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

07 august Tipologia culturii politice în mijlocul secolului al XX-lea. G. Almond și S. Verba a lansat un studiu comparativ pe scară largă a culturilor politice ale Marii Britanii, Germania de Vest, Italia, Mexic și Statele Unite ale Americii. Constatările rezultatelor studiului și formulate pe baza conceptului lor a fost prezentată în „cultura civică.“ Se identifică trei tipuri de cultură politică: patriarhale, poddannichesky și activist.

1 Prezentarea pe cultura politică a societății 1

8 septembrie Tipuri de cultură politică patriarhal - caracterizată prin orientarea cetățenilor în valori locale comunitate, familie, clan, sat, trib, etc. Orientate spre individ de cultură patriarhală specifice șefii de identitate, șamani. Cunoașterea sistemului politic a membrilor comunității sunt orientări complet absente, politice nu sunt separate de economice și religioase. Prin urmare, persoanele cu cultura patriarhala nu există așteptări asociate sistemului politic.

Septembrie 10 tipuri de cultură politică de tip aservit de cultură se caracterizează printr-o atitudine pasivă a cetățenilor în sistemul politic. Aici persoana este deja concentrat asupra sistemului politic, se conecteaza cu așteptările ei, dar în același timp, frica de sancțiuni din partea ei. Înțelegerea posibilităților de influență asupra procesului de luare a nu există soluții.

Noiembrie 10 tipuri de politică de tip cultură activiste sau cultură participarea politică este diferită incluziunea activă a persoanelor în viața politică. Cetățenii articuleze cu pricepere interesele lor și prin alegeri, grupuri de interese, părțile au un impact asupra procesului de elaborare a politicilor. În același timp, ele demonstrează loialitatea față de sistemul politic, care respectă legea și respectarea deciziilor luate.

12 noiembrie Funcțiile culturii politice: Cognitiv - este înarmat cu cunoștințe de subiectul procesului politic necesar pentru succesul sau activitatea rațională și comportamentul în politică. Socializarea - este de a familiariza membrii publicului cu sistemul politic de valori și de promovare a elementelor care constituie modelul dominant al culturii politice. Integrarea - este de a combina anumite cercuri publice în jurul valorilor politice care alcătuiesc această cultură politică, care este o expresie a intereselor politice ale grupurilor sociale mari.

13 decembrie Caracteristici ale culturii politice: de reglementare - este strâns legată de ceilalți și are o importanță deosebită în sistemul politic de natură democratică, în cazul în care obiceiurile, obiceiurile și tradițiile de a influența decisiv reglementarea vieții politice. Norme și valori - valori joacă un rol decisiv pentru stabilirea importanței politice a fenomenelor de realitate și servesc drept repere ale activității politice.

15 14 Caracteristici ale culturii politice a statului român în România, din cauza unui număr de circumstanțe istorice ocupă întotdeauna o poziție dominantă în viața publică. Pe baza experienței istorice, putem spune cu certitudine că etatismul (rolul absolut al statului în societate), care este un principiu de bază al vieții sociale în România, ferm înrădăcinată în cultura politică și definește multe dintre caracteristicile sale.

16 15 Caracteristici ale culturii politice în condițiile moderne România personalitate slab dezvoltat, statutul scăzut al creanțelor personale tendinței de participare politică la conformism, credulitate și atitudinea servila principiile politice de mobilitate la orice centru de putere reală Zaideologizirovannost gândire, cu intoleranță la orice competență scăzută aspect neconvențional în managementul Companiei și nihilismul juridic poziții civile de stat nedezvoltate

17 16 Caracteristici ale instituțiilor politice care funcționează în România - păstrarea de comandă și control, mai degrabă decât de management al comunității politice actuale; - dorința forțelor conducătoare de a lua „spațiu politic“ plin, ceea ce duce la imposibilitatea existenței în România opoziție constructivă; - absența unor norme comune, „jocul politic“; - prezența multor partide ale căror activități nu au ca scop exprimarea intereselor diferitelor grupuri ale populației, precum și cu privire la legitimitatea revendicărilor politicienilor; - natura efemeră a funcției ideologice a părților.